Protestele Colectiv care l-au dat jos pe Ponta apar în raportul MCV. Vezi laudele şi criticile aduse României – document oficial

Ziare.com a obţinut documentul oficial de la Bruxelles, întocmit de experţii Comisiei Europene (CE), care conţine observaţii similare celor de anul trecut.

"Raportul privind MCV din anul 2015 a constatat progrese susţinute, ce par durabile, în mai multe domenii, aceste progrese fiind realizate în special prin acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de integritate în scopul combaterii corupţiei la nivel înalt şi al creşterii nivelului de profesionalism al sistemului judiciar în ansamblul sau.

În acelaşi timp, raportul a evidenţiat faptul că persistă un sentiment puternic că progresele realizate trebuie consolidate şi fundamentate pe baze şi mai sigure, precum şi multe chestiuni legislative restante şi îndoieli cu privire la consensul politic pe care se sprijină reforma", se arată în documentul citat.

În ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt, în raport se evidenţiază faptul că DNA a făcut progrese importante şi a reuşit să câştige încrederea publicului, din partea căruia vin din ce în ce mai multe sesizări.

"Bilanţul de activitate al instituţiilor implicate în combaterea corupţiei la nivel înalt este în continuare solid, incluzând cu regularitate puneri sub acuzare şi solutionari ale unor cazuri care vizează politicieni de marca şi funcţionari publici de nivel înalt. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a raportat o creştere a numărului de sesizări din partea populaţiei: acest lucru pare să reflecte încrederea publicului în instituţie, care este evidenţiată şi de sondajele de opinie", explică experţii de la Bruxelles.

Mai mult, sprijinul public pentru lupta împotriva corupţiei a reprezentat un factor important în timpul amplelor proteste din noiembrie 2015, generate de tragedia din clubul Colectiv, care au dus la demisia premierului Victor Ponta.

"Sprijinul public pentru acţiuni împotriva corupţiei a fost recunoscut drept un factor important în timpul demonstraţiilor care au condus la demisia prim-ministrului în noiembrie 2015. În cursul anului 2015, DNA a trimis în judecată peste 1.250 de inculpaţi, printre aceştia numărându-se prim-ministrul, foşti miniştri, parlamentari, primari, preşedinţi ai Consiliilor judeţene, judecători, procurori şi o gama largă de înalţi funcţionari.

De asemenea, DNA şi-a intensificat măsurile intermediare de îngheţare a averilor în aceste cazuri, cuantumul averilor îngheţate fiind de 452 de milioane de euro", se menţionează în raport.

Arestarea lui Oprescu

O tendinţa specifică ofensivei Justiţiei, spun specialiştii CE, a fost identificarea politicienilor corupţi la nivel local, cel mai puternic exemplu la acest capitol fiind arestarea primarului suspendat al Capitalei Sorin Oprescu.

"Începând cu anul 2013, numărul total de funcţionari locali trimişi în judecată pentru corupţie se ridică la aproape 100 de primari, peste 20 de preşedinţi ai Consiliilor judeţene şi zeci de alţi funcţionari locali. Arestarea primarului municipiului Bucureşti în 2015 a fost ilustrarea cea mai puternică a acestei probleme", potrivit raportului MCV.

Totodată, în document se mai evidenţiază şi faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi-a menţinut ritmul rapid în ceea ce priveşte soluţionarea dosarelor de corupţie.

"Printre inculpaţii condamnaţi s-au aflat persoane importante care deţinuseră funcţii de miniştri, parlamentari, primari, judecători şi procurori", notează specialiştii Comisiei Europene.

Parlamentul, din nou criticat

Legislativul de la Bucureşti a fost din nou criticat în noul raport că refuză cererile DNA de ridicare a imunităţii parlamentarilor suspectaţi de corupţie, fără a-şi motiva deciziile şi fără a avea elemente justificative concrete.

"În 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari pentru a permite iniţierea de anchete sau aplicarea măsurilor de arest preventiv – un aspect monitorizat în rapoartele privind MCV anterioare.

Deşi majoritatea cererilor au fost admise, rămâne valabil faptul că răspunsul Parlamentului la solicitările DNA este lipsit de criterii obiective pe baza cărora să se furnizeze o justificare clară şi consecvenţă în fiecare caz, în special pentru refuzuri", se precizează în document.

"Rămâne de actualitate faptul că, după cum s-a menţionat în raportul din 2015, miniştrii au rămas în funcţie după ce împotriva loc începuse acţiunea penală, iar parlamentarii cu condamnări definitive pentru corupţie au rămas în funcţie. Măsurile întreprinse în această privinţa au fost luate mai degrabă de unele partide politice decât de Parlament", mai notează experţii europeni.

Corupţia funcţionarilor, de vină inclusiv pentru incendiul din Colectiv

Specialiştii Comisiei Europene vorbesc şi despre corupţia funcţionarilor publici, de vină, printre altele, pentru incendiul din Colectiv soldat cu 63 de morţi. "Tragicul incendiu de la Bucureşti din luna octombrie a fost considerat de multe persoane drept un eveniment care a scos la iveală consecinţele corupţiei la nivel local şi care a făcut dovadă faptului că problema este larg răspândită.

Printre domeniile de risc identificate se numără educaţia, sănătatea şi achiziţiile publice la nivel local, care implică decizii cu consecinţe financiare directe. Alte cazuri au inclus falsificarea examenelor, fraude în materie de asigurări de sănătate şi proceduri de achiziţii publice măsluite, în care sunt implicaţi uneori un număr mare de funcţionari", se evidenţiază în document.

În raport sunt menţionate şi progresele făcute la capitolul recuperarea bunurilor, o lege în acest sens fiind promulgată în luna decembrie a anului trecut.

"Acesta este un pas important în direcţia găsirii unui răspuns la recomandarea formulată de mult de Comisie de a îmbunătăţi executarea hotărârilor de confiscare a averilor (se pare că numai aproximativ 10 % din valoarea ordinelor de confiscare se colectează efectiv, ceea ce limitează efectul disuasiv al sancţiunii). Rezultate efective din partea noii agenţii pot fi preconizate abia în a două jumătate a anului 2016, cel mai devreme", scriu specialiştii CE.

Numirile în Justiţie

În ceea ce priveşte numirile la vârful instituţiilor sistemului judiciar, experţii europeni au avertizat că acestea trebuie să fie făcute în continuare în baza unui proces transparent, pentru consolidarea încrederii în Justiţie.

Un exemplu important în acest sens a fost numirea unui nou procuror-şef la DIICOT, Daniel Horodniceanu, în cazul căruia procedura a fost finalizată cu puţine controverse, "fiind caracterizată de o mai mare transparenţă şi previzibilitate (publicarea postului vacant, definirea publică a criteriilor, publicarea numelor candidaţilor) şi beneficiind de cooperarea clară dintre Ministerul Justiţiei (responsabil pentru alegerea candidatului) şi Consiliul Superior al Magistraturii".

"În 2016 vor avea loc o serie de numiri în posturi-cheie şi atât procesul, cât şi rezultatele vor constitui un test important pentru capacitatea sistemului judiciar de a menţine procesul de reforma într-o perioada de schimbări. Posturile de preşedinte al Curţii Supreme de Casaţie şi Justiţie, de procuror general şi de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt toate posturi care necesită proceduri clare, deschise şi predefinite", continuă inspectorii MCV.

Politicienii îi critică în presă pe magistraţi

Progrese s-au înregistrat şi în domeniul independenţei justiţiei, dovadă fiind faptul că numeroşi politicieni cunoscuţi au fost condamnaţi. Este un semn că "tendinţa subiacentă în ceea ce priveşte independenţa justiţiei este pozitivă şi că nicio persoană care comite o infracţiune nu se situează mai presus de lege".

A există, însă, şi o reacţie la această tendinţa: "rămân frecvente criticile la adresa magistraţilor exprimate de către politicieni şi în mass-media, precum şi lipsa de respect faţă de hotărârile judecătoreşti".

Critici au fost aduse şi legat de noile Coduri – Penal şi de Procedura Penală -, atrăgându-se atenţia că Guvernul a propus modificarea mai multor articole încă din primăvară lui 2014, însă Parlamentul nu le-a adoptat încă.

Totodată, zeci de articole au fost declarate neconstituţionale de către judecătorii de la CCR, însă acestea se află încă în curs de adoptare în Parlament.

sursa: ziare.com