Opinii și Editoriale

Psalmii

Chiar dacă mulți psalmi sunt mărturisiri ale unei situații concrete, de exemplu când David era urmărit de oamenii lui Saul ca să fie prins și omorât sau cei scriși de evrei în exil, cum e Psalmul 136 (137 în Biblia protestantă), noi nu îi putem citi cu sensul de atunci. Deși Cartea Psalmilor e considerată în Biblie ca una dintre cărțile poetice, ea are și psalmi profetici care vorbesc de venirea lui Iisus, dar și psalmi istorici așa cum am amintit mai sus.

Ca să folosim psalmii în rugăciunile de acasă trebuie să știm că prin valoarea lor profetică ei primesc un alt sens. Când citim „poporul lui Dumnezeu" ar trebui să ne gândim la poporul cel nou, întemeiat de Iisus. Ieșirea din robie, e eliberarea de păcat și de moarte aduse de Iisus, El e unsul Domnului din psalmi și sunt locuri în care funcția profețiilor mesianice e extrem de vizibilă, ca în Psalmul 21 (22). Trebuie să știm că masa și paharul binecuvântării din psalmi sunt Euharistia cu care ne împărtășim.

Dar riscul cel mai mare când ne rugăm citind Psaltirea e felul în care înțelegem vrăjmașii. Fiindcă sunt plini de furie împotriva celor răi, de cuvinte grele împotriva dușmanilor. Fie că e vorba de dușmanii poporului evreu sau ai lui David. Să ne ferească Dumnezeu de ispita de a ne imagina dușmanii sau de a vizualiza necredincioșii când citim psalmii. Se spune acolo cum necredincioșii vor pieri, cum mânia lui Dumnezeu va veni peste ei. Citim despre uciderea dușmanilor și a copiilor lor în chinuri groaznice. Și nu doar ca evidență, ci ca dorință: „dă, Doamne, vrăjmașilor mei", „fă-le lor", „să piară necredincioșii", să cadă dușmanii în cursa lor", „voi strivi copiii lor de piatră". Doamne ferește ca la rugăciune să vedem în dușmani pe vecinul Gheorghe care m-a nedreptățit sau în necredincioși pe atei! În loc de rugăciune, ne alegem cu osândă. Fiindcă cel ce binecuvântează va fi binecuvântat, cel ce blestemă va fi blestemat.

Să știm că în rugăciunea noastră dușmanii sunt patimile noastre, ispitele ce vin peste noi – slăbiciunile noastre. Când cer uciderea dușmanului, cer de fapt uciderea obiceiului rău cuibărit în mine. Dacă folosim psalmii pentru a deveni noi mai buni e o rugăciune frumoasă și puternică. Dacă îi folosim împotriva aproapelui, mai bine să nu ne atingem de ei. Rugați-vă pentru toți cei care v-au nedreptățit sau v-au supărat! Aceasta e calea celui credincios.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *