În R. Moldova cetăţenii ruşi au putut să-şi exercite dreptul de vot la Ambasada Federaţiei Ruse de la Chişinău şi în cele 24 de secţii de votare deschise ilegal peste Nistru.
Toate secţiile de votare din R. Moldova au fost deschise ieri între orele 8.00 şi 20.00. În regiunea transnistreană au activat 24 de secţii de votare: zece la Tiraspol, şase la Tighina, trei la Râbniţa, două la Dubăsari şi câte una la Dnestrovsk, Slobozia şi Grigoriopol. Totodată, între orele 11.00 şi 15.00, două urne mobile au circulat în oraşele Bălţi şi Comrat. Potrivit putătorului de cuvânt al Ambasadei Federaţiei Ruse de la Chişinău, Mihail Malikov, cetăţenii ruşi din RM s-au manifestat mai activ în prima jumătate a zilei în capitală şi în alte oraşe din ţară. Către miezul zilei, la urnele de vot din Tighina se prezentaseră peste şapte mii de persoane. Întrebaţi pentru ce votează, majoritatea alegătorilor din R. Moldova au spus că îşi doresc o viaţă mai bună şi relaţii bune cu Rusia.
Potrivit datelor furnizate de Tiraspol, în regiunea transnistreană ar exista peste 150 de mii de cetăţeni ruşi cu drept de vot, inclusiv 2500 de militari ruşi şi familiile lor. Anterior, Ministerul de Externe de la Chişinău s-a arătat „împotriva deschiderii secţiilor de vot în localităţile care nu se află sub controlul autorităţilor constituţionale”.
Amintim că pretendenţii pentru funcţia de preşedinte al Federaţiei Ruse sunt Vladimir Putin (Partidul „Rusia Unită”), Ghenadi Ziuganov (Partidul Comuniştilor), Vladimir Jirinovski (Partidul Liberal Democrat), Serghei Mironov (Partidul „Rusia Dreaptă”) şi Mihai Prohorov (Partidul „Cauza Justă”). Noul şef al statului va fi ales pentru un mandat de şase ani, conform modificărilor la Codul Electoral, faţă de patru ani, cum era până acum.
Până la ora 15.00 (ora Moscovei), la urne se prezentaseră 30,1% din alegători, cu 4% mai mult decât la ultimele alegeri prezidenţiale. Cea mai mare prezenţă se înregistrase în Republica Tuva şi Regiunea Autonomă Chukchi, unde votaseră 77%, respectiv 76%. La Moscova s-a înregistrat cea mai slabă participare – doar 13% din cei cu drept de vot. Alegerile din Rusia din acest an au fost supravegheate de camere video. Totuşi, OSCE s-a arătat sceptică faţă de această metodă – potrivit misiunii, camerele web nu vor ajuta la evitarea fraudării scrutinului prezidenţial.
Presa din străinătate titra ieri, aproape la unison, că „revenirea lui Vladimir Putin în funcţia de preşedinte este ca şi sigură, numai că nu trebuie să uităm că există tineri, care au format o clasă de mijloc „revoluţionară” în această ţară”.
