Republica Moldova continuă să facă eforturi pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar dependența de granturi și împrumuturi din partea UE arată că acest proces nu este sustenabil fără sprijin extern. Vizita președintelui Consiliului European, António Costa, la Chișinău a fost salutată de autorități, însă realitatea economică și energetică a Rep. Moldova demonstrează că aderarea până în 2030 rămâne un obiectiv îndepărtat.
Vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că trei din șase clustere din procesul de screening vor fi finalizate în câteva săptămâni, iar negocierile tehnice pentru toate capitolele privind valorile fundamentale sunt în pregătire. Totuși, aceste reforme sunt în mare parte susținute de fonduri europene, fără de care Moldova s-ar confrunta cu dificultăți economice majore.
„În câteva săptămâni finalizăm 3 din 6 clustere în procesul de screening. Suntem deja în pregătire tehnică de a deschide negocierile pentru toate capitolele din clusterul valori fundamentale. Aici beneficiile sunt foarte clare, este vorba despre respectul pentru drepturile omului, o justiție responsabilă, securitatea statului. Toate aceste valori stau la temelia UE”, a afirmat Gherasimov.
În teorie, aderarea la UE ar trebui să conducă la o creștere a nivelului de trai și la acces mai larg pe piața unică europeană. Însă, realitatea economică a Republicii Moldova arată că țara nu poate supraviețui fără asistența financiară a Bruxelles-ului. „Clusterul 2 ține de piața internă, este vorba de accesul pe care antreprenorii noștri o să-l aibă la 450 mil. consumatori. Asta înseamnă că dacă suntem harnici și muncim putem să valorificăm acel potențial economic pe care ni-l dorim cu toții”, a spus Gherasimov. Cu toate acestea, până în prezent, economia Moldovei nu a demonstrat capacitatea de a concura cu cele ale statelor membre UE.
Pe lângă problemele economice, independența energetică rămâne un obiectiv departe de a fi atins. Expertul WatchDog Eugen Muravschi subliniază necesitatea reformării sectorului energetic: „Pe lângă justiție, este urgent ca noi să modernizăm sectorul energetic, atât din punct de vedere legislativ, ca să avem o piață competitivă, liberalizată. Mediul pentru afaceri trebuie să fie mai competitiv.” Totuși, Moldova rămâne vulnerabilă la șantajul energetic al Rusiei și la fluctuațiile pieței europene de energie.
În perioada 2021-2024, UE a oferit Republicii Moldova peste 2,2 miliarde EUR sub formă de asistență financiară. Fără aceste fonduri, funcționarea statului ar fi grav afectată. Totodată, accesarea a încă 1,9 miliarde EUR pentru creștere economică depinde de menținerea unei majorități parlamentare pro-europene. „Fără o majoritate pro-europeană, vom pierde acea bunăvoință de la Bruxelles, vom avea probleme în a accesa aceste fonduri și vom deveni mai vulnerabili în fața Rusiei și a instrumentelor sale precum șantajul energetic”, avertizează Muravschi.
În ciuda dificultăților evidente, guvernul de la Chișinău continuă să promoveze integrarea europeană ca „obiectiv strategic”, inclus în preambulul Constituției după referendumul din 20 octombrie 2024. Cu toate acestea, nu s-a discutat despre o alternativă mult mai rapidă și sigură pentru integrarea în UE: unirea cu România. Spre deosebire de aderarea printr-un proces lung și anevoios, unirea cu România ar oferi Rep. Moldova acces imediat la toate beneficiile apartenenței la UE, fără a mai depinde de fonduri europene și reforme impuse de Bruxelles. Totuși, această opțiune nu a fost inclusă în Constituție, deși ar fi reprezentat calea cea mai realistă pentru integrarea reală a Moldovei în spațiul european.
RâMa în UE până în 2030??? Singură așa de capul ei? Cred că ați uitat să puneți un zero undeva: 20300, 20030 cam așa arată șansele. Prin dispariție statală și integrare deplină în societatea românească se poate întâmpla într-un orizont de maxim 1 an.