Reportaj: Marina – „dragostea” lui Filat

Bineînţeles, acest dialog s-a desfăşurat doar după ce Marina ne-a salutat respectuos şi ne-a îmbrăţişat, de parcă ne cunoştea de-o viaţă. „Este o fetiţă afectuoasă şi are un suflet cald”, ne spune Veronica Scutari, asistentă socială la Centrul „Copilărie, Adolescenţă şi Familie”. Cu aceeaşi afecţiune fetiţa l-a cucerit, se pare, şi pe Vlad Filat, prim-ministrul R. Moldova, căruia, în prima zi a primăverii, i-a vândut un mărţişor. Ea venise în holul Casei Guvernului cu alţi copii din familii defavorizate ca să le vândă oficialităţilor mărţişoare făcute de ei. Impresionat, prim-ministrul i-a făcut o vizită la Centrul de plasament chiar în ziua ei de naştere. Astfel, Marina a devenit „vedeta primăverii” şi ne întreba chiar şi pe noi: „O să mă arătaţi iarăşi la televizor?”.
Deşi mulţi cred că Marina s-a schimbat, odată ce are parte de atâta atenţie din partea presei şi a multor persoane publice, asistenta ei socială susţine că a rămas aceeaşi „fetiţă hiperactivă”, care îşi vede de jocurile ei cu copiii. „Marina nu conştientizează ceea ce se întâmplă. A rămas aceeaşi”, susţine Veronica Scutari.

Marina gândeşte prin propriile spectacole

La fiecare întrebare sau „mustrare”, cum zice ea, din partea educatoarei „doamna Veronica”, Marina zice: „Zâmbiţi, vă rog! Nu fiţi tristă şi haideţi să facem un spectacol cu căluţii. În spectacol, eu voi fi Marina, iar dumneavoastră – prim-ministru”. Ea poate improviza în orice clipă un ditamai spectacol cu prinţese, prinţi şi căluţi fermecaţi, iar mai nou – şi cu jucării pe care le are de la „domnul Vlad Filat”.
„La ziua mea de naştere, domnul Vlad Filat mi-a spus că va mai veni peste trei săptămâni şi-mi va face leagănul. Dar nu mai vine. Poate-i ocupat…”, zice ea mai îngândurată. Dar nedumerirea îi dispare în câteva clipe şi arată cu ochii luminaţi de fericire spre căluţul roz dăruit de „domnul Vlad Filat” la ziua ei de naştere.
„I-am zis căluţului meu „Marusea”. Are tot atâţia ani ca şi mine – opt”.

„Voi învăţa să mă comport frumos”

Ceilalţi copii nu au motive s-o invidieze, deoarece, chiar dacă-i singura care are o colecţie de jucării inedită, Marina le permite tuturor să se joace cu ele. Totuşi, ne-a divulgat un regret: „Unii copii mi-au spus că nu mă port frumos şi nu mai vor să se joace cu mine. Voi învăţa să mă comport frumos, ca să ne jucăm împreună…”. Veronica Scutari ne va da apoi unele explicaţii: „Marina are schimbări bruşte de comportament. De aceea apar conflictele între ea şi ceilalţi copii. Deseori se include în joacă, se integrează cu ceilalţi, dar îşi schimbă dispoziţia repede. Ca orice copil, se şi mai supără, însă partea bună este că îi trece repede supărarea. Nu tot timpul este atât de activă, are clipe când şi de vorbit vorbeşte mai puţin…”.
În primele zile cu rol de „vedetă” al Marinei, ne spune educatoarea, au fost cazuri în care ceilalţi copii priveau nedumeriţi la cele ce se întâmplă, mai ales că este vorba de cadouri, de atenţie deosebită – lucruri pe care copiii de la Centrul „Copilărie, Adolescenţă şi Familie” nu le au. „Le-am explicat cum stau lucrurile şi copiii au înţeles”, ne spune Scutari.

„Îl iubesc pe domnul Vlad Filat”

Marina aşteaptă la Centru şi alţi musafiri: „Spuneţi-le că eu mă numesc Marina şi că îmi plac oamenii care zâmbesc. Dar vor mai veni, oare?”. Întrebată ce-şi doreşte să devină când va creşte mare, ea ne-a spus că, după ce l-a cunoscut pe „domnul Vlad Filat”, şi-a dat seama că vrea să devină prim-ministru. „Asta vreau, pentru că-l iubesc pe domnul Filat. El are mult de lucru, se întâlneşte cu oameni mari, se duce în ospeţie…, dar azi vreau să am multe jucării, multe pixuri şi caiete, ca să pot învăţa. Dar şi căluţi mai vreau, pentru că îmi plac mult caii!”, se ţinea ea de noi la plecare.

Mama Marinei nu are unde locui, iar tatăl a decedat

Fetiţa ne-a spus că mama şi bunica ei o vizitează în fiecare zi. Îi aduc bomboane, napolitane, pop-corn, pufuleţi, dar primul ei tătic – Dima – a murit când era „micuţă”. „Mama ei nu are unde locui şi de aceea nu o poate lua acasă. Nu are nici un loc de muncă stabil. O vizitează des, se joacă cu ea, îi spune poveşti. De exemplu, mama începe o poveste, iar Marina o continuă. Îi dorim ca mama ei să-şi găsească o slujbă permanentă”, zice Veronica Scutari. Marina este în acest centru din iunie trecut; conform regulamentului, copiii stau aici nu mai mult de o jumătate de an, iar ulterior sunt integraţi în familie. Marina este… o excepţie .

Diana Beşan, psiholog la Centrul „Copilărie, Adolescenţă şi Familie” din Chişinău

Marina este o fire demonstrativă, foarte energică şi sociabilă. Ulterior atenţiei care i-a fost acordată de către atâţia oameni, inclusiv din partea prim-ministrului, ei i se explică să „nu-i crească prea mult aripile”. Îi spunem că este ceva normal ceea ce i s-a întâmplat şi nu cred că se va schimba comportamentul ei.

Marina are, de asemenea, diagnosticul de hiperactivism şi asta explică comportamentul ei neorganizat şi dificil, mai ales într-un colectiv mare. Respectiv, încercarea de a frecventa şcoala a eşuat. A frecventat şcoala o lună, însă ceilalţi copii din clasă erau puşi în situaţia să nu poată fi atenţi la lecţii pentru că Marina solicita atenţie.

În ceea ce priveşte mămica ei, aceasta este atentă faţă de Marina, o vizitează foarte des şi este unicul părinte care manifestă interes faţă de copilul lui, spre deosebire de ceilalţi care au copii la centru. Şi nu doar o vizitează, ci îi aduce de fiecare dată ceva din puţinul pe care îl are. Totuşi, mama este un pic mai severă cu Marina, probabil din cauza obrăzniciei şi neorganizării fetiţei. Plus la aceasta, mama nu are voinţa de a se debarasa de unele vicii – consumul de alcool, fumatul.