Tânărul a făcut publică istoria după ce a văzut un bătrân căzând, având convulsii. „Sun la ambulanță. Timp de cinci minute explic că ne aflăm vizavi de magazinul Fidesco și spun că ne aflăm pe bulevardul Mircea cel Bătrân 6, pe alee. Mă întreabă dacă într-adevăr există o alee acolo, confirm. Apoi, doamna începe să mă întrebe ce e cu el și îi explic că nu e boschetar, nu e beat și că are convulsii”, povestește Roman. Cel mai mult l-a uimit pe tânăr întrebarea dispecerului: „De unde să știm noi că el va fi pe loc și nu se va duce undeva? Noi nu ieșim așa, pur și simplu!". Abia după ce Roman a amenințat doamna că, în cazul în care bătrânul va muri, va chema presa și a rugat-o să se identifice, aceasta a acceptat solicitarea. Ambulanța a ajuns în șapte minute. „Bătrânelul a suferit atac cerebral. Dacă nu veneau ei, mai avea trei ore de trăit”, mai povestește Roman.
Responsabilitatea civică este, cu siguranță, unul dintre pilonii unei societăți sănătoase. La fel de importantă este și responsabilitatea autorităților publice și private. Totuși, din lipsă de informare sau comunicare a unor informații, deseori între ambele părți apar conflicte. La fel s-a întâmplat în cazul descris mai sus. Or, solicitantul asistenței medicale considera mai multe întrebări inutile, iar felcerul solicita tot mai multe informații.
Pentru a beneficia de asistență medicală urgentă, cetățenii R. Moldova trebuie să apeleze Serviciul de Urgență 903. „Atunci când vine solicitarea, indiferent cine sună, fie o rudă a bolnavului sau un trecător, acesta trebuie să răspundă la toate întrebările dispecerului sau felcerului de serviciu. Pentru că toată informația colectată ajută medicul coordonator să repartizeze echipele și să ajungă la adresa corectă. În momentul în care se spun informații superficiale se pierde mult timp pe drum. Oamenii trebuie să știe că dispecerul e obligat să cunoască neapărat adresa concretă unde este chemată echipa de salvare. Iar detaliile despre starea bolnavului sunt importante pentru selectarea echipei”, explică șeful serviciului de presă al Spitalului de Urgență, Petru Craveț.
Respectiv, o bună cooperare dintre solicitant și dispecer duce la acordarea asistenței medicale mai rapide. În urma înregistrării solicitării, medicul coordonator le triază și hotărăște ce echipă trebuie să meargă la fața locului. „De exemplu, dacă este nevoie de reanimare, iar cele trei echipe de reanimare sunt plecate în teren, acestea sunt contactate și se hotărăște care reușește să ajungă mai repede, în funcție de gravitatea situației bolnavului la care se află deja. Este vorba de muncă organizatorică care necesită foarte multă informație”, explică Petru Craveț.
În același timp, șeful serviciului de presă al Spitalului de Urgență evidențiază faptul că în special când se produc accidente majore în stradă, trecătorii sunt foarte receptivi și telefonează chiar din transport, fiind în trecere. „Avem cetățeni conștiincioși și responsabili”, precizează Petru Craveț.
Serviciul 903 dispune de:
– 2 minute pentru organizarea echipei de la primirea solicitării până la plecarea acesteia;
– maximum 10 minute pentru deplasare la bolnav, în oraș, și 15 minute în cazul deplasărilor în sat, pentru a acorda asistență medicală.
***
Dacă în anii trecuți, 7% dintre apelurile telefonice la Serviciul de Urgență erau false, atunci în 2013 numărul acestora a scăzut până la 1%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
