România își alege un nou președinte

O campanie electorală dificilă

Atât social-democratul Victor Ponta, cât și reprezentantul Alianței Creștin Liberale, Klaus Iohannis, au fost ținta unor dezvăluiri în timpul campaniei electorale, care i-au pus într-o lumină nefavorabilă. Astfel, actualul președinte Traian Băsescu, aflat de zece ani la șefia statului și care o sprijină în această cursă pe Elena Udrea, a declarat că Victor Ponta a fost ofițer acoperit al Serviciului de Informații Externe. SIE a răspuns că nu poate nici confirma, nici infirma declarația președintelui, dar supoziția că Ponta a avut legături cu spionajul extern și scandalurile de corupție în care au fost implicate persoane cu notorietate din partidul său i-au scăzut popularitatea în timpul campaniei, coborând de la 40% în sondaje la 36%, potrivit unor studii de opinie. El rămâne, însă, pe primul loc în preferințele electoratului, cu o diferență de șase la sută în favoarea sa.

Lui Klaus Iohannis i se impută, în schimb, șase case deținute în Sibiu. Primarul de etnie germană a fost pus în dificultate cu această dezvăluire, întrucât nu a putut justifica pe deplin din ce bani și-a cumpărat imobilele.

Alte două candidate, care la aceste alegeri concurează pentru voturile electoratului de dreapta, sunt Monica Macovei, înscrisă în cursa pentru Cotroceni ca independentă, și președinta Partidului Mișcarea Populară, Elena Udrea. Macovei, în calitate de fost ministru al Justiției, care a promovat intens lupta împotriva corupției, este sprijinită de elite, de intelectuali, în timp ce Elena Udrea se bucură de susținerea celor care i-au rămas fideli actualului președinte Traian Băsescu și este pe locul al treilea în preferințele electoratului, cu 6,7% din intențiile de vot.

Relația cu Republica Moldova, în viziunea principalilor candidați

Indiferent de culoarea politică a candidaților, majoritatea și-au exprimat susținerea pentru parcursul european al Republicii Moldova, în contextul în care, în țara noastră, câteva sute de mii de persoane dețin cetățenia română și sunt așteptați la vot.

Astfel, social-democratul Victor Ponta vorbește despre o unire în cadrul Uniunii Europene. La fel procedează și liberalul Klaus Iohannis, care afirmă că viitorul României și al Republicii Moldova este în UE. Independenta Monica Macovei promite să lupte pentru ca, până în 2018, R. Moldova să primească un „calendar ferm de aderare la UE”. Elena Udrea spune că va milita pentru unire, arăta recent, într-o analiză, postul RFI.

Victor Ponta vorbește despre „întâlnirea” cu frații noștri din RM în cadrul UE, care nu e „doar un obiectiv de interes național, ci un crez al fiecărui român patriot de pe ambele maluri ale Prutului”.

Într-un program politic aflat sub steagul cuvântului „unire”, Victor Ponta e prudent în privința unirii cu R. Moldova. Nu menționează o posibilă unire a celor două țări într-un singur stat, ci doar în cadrul UE. Autorii analizei arată că subiectul posibilei uniri e privit cu reticență atât într-o Europă care nu vrea să audă de modificări de granițe, cât și în estul continentului.

Candidatul liberal Klaus Iohannis vede R. Moldova ca pe o prioritate a politicii externe și afirmă că viitorul comun al celor două state este în UE. Identifică momentul istoric al semnării Acordului de Asociere la UE de către Chișinău și subliniază că această fază este una dificilă. Iohannis plasează bine în context capacitatea României de a furniza asistență autorităților moldovenești bazată pe experiența aderării europene. El menționează și oportunitatea de cooperare între autoritățile locale. Ce lipsește din referirile candidatului Iohannis este conflictul înghețat din Transnistria și o modalitate practică de asigurare a independenței energetice a R. Moldova, semnalează RFI.

Monica Macovei promite că va sprijini în continuare R. Moldova și aduce în discuție implicarea sa în Parlamentul European pentru asocierea R. Moldova la UE. Candidatul independent promite că va lupta ca, până în 2018, R. Moldova să primească un „calendar ferm de aderare la UE”.

Promisiunea este cel puțin îndrăzneață, având în vedere conflictul transnistrean la care aceasta nu face nicio referire. Apoi, în calitate de parlamentar european, Monica Macovei ar trebui să cunoască bine reticența Uniunii de a deschide negocieri, darămite de a promite un orizont de încheiere a lor. De altfel, viitoarea Comisie Europeană nici nu are un comisar dedicat exclusiv extinderii. Nu există nicio referire la cooperarea diplomatică, sprijin instituțional sau alte măsuri de colaborare cu R. Moldova.

Candidatul PMP, Elena Udrea, la alegerile prezidențiale identifică relația privilegiată cu R. Moldova printre prioritățile politicii externe propuse în programul său politic. Prin dezideratul enunțat – „România şi Republica Moldova, împreună în Uniunea Europeană” – se afirmă și susținerea independenței și suveranității R. Moldova. Acest deziderat este anulat însă în paragraful imediat următor de anunțul conform căruia Elena Udrea va „milita deschis pentru unirea celor două state româneşti, România şi R. Moldova”.

Rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Centrului de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative (CCSCC) și publicat pe 26 octombrie:

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Intenţie de vot în turul I

Victor Ponta 36%
Klaus Iohannis 30%
Monica Macovei 7%
Călin Popescu Tăriceanu 6%
Elena Udrea 6%
Dan Diaconescu 4%
Teodor Meleşcanu 3%
Kelemen Hunor 3%
C. V. Tudor 2%

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Intenţie de vot în turul II

Klaus Iohannis 50%
Victor Ponta 50%

RASTRU

Alegătorii din Republica Moldova, care dețin cetățenie română, vor putea să-și exprime opțiunea electorală la 21 de secții de votare care vor fi deschise în țara noastră. Cei care în ziua votării se află în străinătate votează după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat și nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Pe teritoriul Republicii Moldova, Ambasada României la Chișinău, Consulatul General al României la Bălți și Consulatul General al României la Cahul organizează următoarele secții de votare:

CHIȘINĂU – 1 -Ambasada României – str. București nr. 66/1;

CHIȘINĂU – 2 – Secția Consulară – str. Gr. Ureche nr. 2;

CHIȘINĂU – 3 – Secția Consulară – str. Gr. Ureche nr. 2;

CHIȘINĂU – 4 – Institutul Cultural Român „M. Eminescu” – str. Vlaicu Pârcălab nr. 43;

Bălți – Consulatul General al României – str. Sf. Nicolae nr. 51;

Cahul – Consulatul General al României – str. B.P. Hasdeu nr. 11;

Cantemir – Casa de Cultură – str. Ștefan Vodă nr 1;

Cimișlia – Casa de Cultură – str. Ion Popușoi nr. 2;

Călărași – Primăria Călărași – str. Mihai Eminescu nr. 19;

Drochia – Consiliul Raional Drochia – bd. Independenței nr 15;

Edineț – Consiliul Raional Edineț – str. Independenței nr. 33;

Florești – Casa Raională de Cultură – str. Ștefan cel Mare nr. 6;

Fălești – Liceul T. „M. Eminescu” – str. „A. Lăpușneanu” nr. 1;

Giurgiulești – Primăria Giurgiulești – str. Independenței nr. 22;

Hâncești – Primăria Hâncești – str. Mihalcea Hâncu nr. 132;

Ialoveni – Casa Raională de Cultură – str. Alexandru cel Bun nr. 86;

Leova – Biblioteca Raională Leova – str. Ștefan cel Mare nr. 67;

Nisporeni – Școala de muzică – str. Ion Vodă nr. 8;

Orhei – Școala de muzică – str. Chișinăului nr. 67;

Soroca – Palatul Culturii – str. Independenței nr. 74;

Ungheni – Biroul Consular Ungheni – str. M. Eminescu nr. 35.

V.V.