Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 1,35 milioane de persoane își pierd anual viața în accidente rutiere, iar aproape 50 de milioane de oameni sunt grav răniți. România se menține pe primul loc în Europa la numărul de accidente rutiere raportat la un milion de locuitori, transmite Jurnalul.
Peste jumătate din totalul deceselor și al rănirilor în accidentele rutiere implică „utilizatorii vulnerabili” ai drumului, precum pietoni, bicicliști, motocicliști sau pasageri ai vehiculelor se arată în raportul anual al siguranței rutiere întocmit de poliție.
Mai mult, 50 de milioane de persoane suferă vătămări grave în urma accidentelor rutiere. În anul 2021, pe drumurile din Uniunea Europeană și-au pierdut viața 19.823 de persoane, ceea ce înseamnă o creștere cu aprox. 1.000 (+ 5%) față de anul 2020, dar cu aproape 3.000 (-13%) de decese mai puțin față de perioada anterioară pandemiei (2019).
Corijenți în materie de trafic
În anul 2021, pe drumurile publice din România s-au produs 4.915 accidente rutiere grave, evenimente rutiere care au provocat decesul a 1.779 de persoane, rănirea gravă a altor 3.790 și rănirea ușoară a 2.235 de oameni. În medie, în fiecare zi a anului 2021 s-au produs 13 accidente rutiere grave, în care și-au pierdut viața cinci persoane şi au fost rănite grav 10 persoane, mai menționează sursa citată.
Conform statisticilor, în 2021, în România s-au produs 93 de decese/un milion de locuitori. Față de anul 2020, în anul 2021 s-au produs cu 1.356 mai puține accidente rutiere grave (-21,6%), în timp ce numărul celor decedați în astfel de evenimente este mai mare (+133, +8,1%), iar numărul persoanelor rănite grav se menține în trend descrescător, mai puțin cu 1.692 de cazuri (-30,9%). Indicele de mortalitate a crescut de la 26,2% în 2020 la 36,2% în 2021.
Dezastru în mediul rural și pe drumurile naționale
Raportat la mediul producerii lor, în anul 2021, cel mai mare număr de accidente rutiere grave a fost înregistrat în mediul rural, 1.915 evenimente, 39% din totalul anual. În mediul rural se înregistrează un indice de mortalitate de 37,2%, în timp ce în mediul urban indicele de mortalitate a fost de 22,3% în anul 2021. Deşi mai puţin numeroase, evenimentele rutiere grave produse pe drumurile din afara localităţilor înregistrează cel mai mare indice de mortalitate (54,7%). În afara localității, în anul 2021 au fost înregistrate cu 16,1% mai puţine evenimente rutiere grave comparativ cu anul precedent (cu 235 mai puține accidente rutiere grave), în schimb s-au înregistrat cu 99 mai multe decese și cu 378 mai puține persoane rănite grav în afara localității.
Comparativ cu anii precedenți, distribuţia accidentelor rutiere grave în funcție de categoria de drum pe care s-au produs suferă o ușoară modificare în anul 2021. Astfel, drumurile naționale au reprezentat sectorul de drum pe care s-au produs cele mai multe accidente rutiere grave (35,7% din totalul accidentelor rutiere grave).
Strada este a doua categorie în ceea ce priveşte numărul de accidente rutiere grave produse pe acest sector de drum (35,1%). Pe drumurile naţionale, şi-au pierdut viaţa 49,3% din totalul persoanelor decedate în accidente rutiere în anul 2021, de peste două ori mai multe decât în evenimentele rutiere care s-au produs pe stradă, situaţie similară celei din anul anterior, drumul național constituind categoria de drum cu cel mai ridicat potenţial de victimizare. Deşi se regăsesc pe al doilea loc ca număr de accidente rutiere grave, evenimentele petrecute pe stradă au cel mai scăzut indice de mortalitate, mai precizează sursa citată.
La fel ca în anii precedenți, intersecţia şi curba reprezintă elemente de infrastructură cu un potenţial mai ridicat de risc rutier. În accidentele produse în curbă în anul 2021 și-au pierdut viaţa 299 de persoane și au fost rănite grav 619 persoane, în timp ce în accidentele rutiere grave din intersecții au decedat 176 de persoane și au fost rănite grav 678. De asemenea, două treimi dintre accidentele rutiere grave s-au produs pe segmente de drum fără caracteristici deosebite.
Se observă, în continuare, gravitatea accidentelor rutiere produse prin nerespectarea regulilor de trecere la calea ferată: în cele 18 evenimente de această natură şi-au pierdut viaţa 16 persoane, ridicând valoarea indicelui de mortalitate la 88,9%.88,2% dintre evenimentele rutiere grave au avut loc în condiţii meteo normale.
Perioada critică
Conform raportului, numărul accidentelor este scăzut în prima parte a anului însă, începând cu luna mai, se constată o creștere a numărului de accidente rutiere grave până în luna august. Situația se produce în urma încălzirii vremii, urmată de o scădere până în luna noiembrie. De asemenea, frecvența accidentelor rutiere grave este mai crescută vinerea, urmând ca în ziua de sâmbătă să se manifeste o reducere a frecvenței de apariție a unor astfel de evenimente, iar în ziua de duminică să se înregistreze din nou o creștere a numărului de accidente rutiere grave. În restul zilelor săptămânii, tendința este descrescătoare.
De asemenea, între orele 05.00-06.00 dimineața, numărul accidentelor rutiere grave crește semnificativ, fiind înregistrată o valoare de aproximativ două ori mai mare comparativ cu o oră în urmă, în continuare un interval (06-10) în care numărul accidentelor se menține relativ constant pentru ca o nouă creștere semnificativă să aibă loc între orele 10-12, ajungând ca în intervalul orar 11.00-12.00 să se înregistreze o creștere de aproape 7 ori mai mare față de intervalul orar 04.00-05.00.
Însă accidentele rutiere produse în intervalul 04.00-05.00 sunt caracterizate de o mortalitate mai ridicată, ceea ce sugerează faptul că, în condiţii de trafic mai puţin intens, comportamentele rutiere pot deveni mai imprudente, implicând riscuri de victimizare mai mari.
Cauze principale
Neadaptarea vitezei la condiţiile de drum şi traversarea neregulamentară de către pietoni rămân și în anul 2021, cele mai frecvente două cauze generatoare de accidente rutiere grave. Următoarele cauze în ordinea frecvenței lor de manifestare sunt: neacordarea de prioritate pietonilor, abaterile bicicliștilor și neacordarea de prioritate vehiculelor.
Comparativ cu anul 2020, cauza „neacordare de prioritate pietonilor” apare pe locul trei în clasamentul principalelor cauze generatoare de accidente rutiere grave în locul cauzei „abaterile bicicliștilor”, cu 137 de evenimente rutiere grave mai puțin în anul 2021 (-22,6%). Abaterile bicicliștilor au produs cu 304 mai puține accidente în acest an (-41%), în timp ce neacordarea de prioritate vehiculelor a produs cu 108 mai puține accidente rutiere grave decât în anul 2020 (-20,9%). În 61,2% dintre accidentele grave produse în anul 2021, vinovăţia, integral sau în parte, aparţine unui conducător de autoturism. Implicarea conducătorilor de vehicule femei în accidentele rutiere grave a fost de 6,6 ori mai mică decât cea a bărbaţilor.
De asemenea, de 6,7 ori mai puţine femei au fost implicate cu vinovăție în evenimente rutiere grave.La fel ca în anul 2020, în 2021, pietonii au reprezentat cele mai numeroase victime. Astfel, pietonii reprezintă 32,8% din totalul celor decedaţi în urma accidentelor rutiere grave produse în anul 2021. Cele mai multe victime, în rândul persoanelor decedate, se înregistrează la nivelul categoriei de vârstă de peste 72 de ani, aproape de două ori mai multe victime decât cea de-a doua cea mai reprezentată categorie de vârstă (61-66 ani).
Pietonii reprezintă 51,3% dintre persoanele decedate în accidentele produse pe stradă, 28,6% în cele care au avut loc pe DN şi 30% în evenimentele de pe DJ.
De asemenea, tinerii sunt vinovați de aproape un sfert din numărul accidentelor produse pe teritoriul României. În anul 2021, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani au fost vinovații principali pentru producerea a 1.126 de accidente rutiere grave, ceea ce reprezintă 22,9% din totalul accidentelor rutiere grave produse pe teritoriul României.
Evenimentele rutiere provocate de tineri s-au soldat cu 405 persoane decedate și 980 de persoane grav rănite.În medie, în fiecare zi a anului 2021, au avut loc trei accidente rutiere grave, produse de tineri, în care o persoană și-a pierdut viața și aproximativ trei persoane au fost rănite grav. În 2021, mai mult de jumătate (54,7%) din accidentele produse ca urmare a vitezei neregulamentare au fost provocate de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani.
