Evenimentul a reunit o serie de lideri de opinie de pe ambele maluri ale Prutului, din mai multe domenii de activitate. 

 Printre invitaţi s-au numărat fostul premier al R. Moldova Ion Sturza, directorul Institutului Cultural Român Chişinău, Valeriu Matei, directorul cotidianului TIMPUL, Constantin Tănase, analistul politic Anatol Ţăranu, ex-vicepremierul Victor Osipov, scriitorul Nicolae Dabija, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Corneliu Bichineţ, fostul deputat Nicolae Andronic şi alte personalități de orientare liberală şi europeană. Evenimentul a fost moderat de către expertul în drept constituţional şi coordonator de program în cadrul ISL Vitalie Catană. 

Discuţiile s-au desfăşurat pe două paliere principale. Primul a vizat noţiunea de românism şi semnificaţiile acesteia pe ambele maluri ale Prutului. Iar cel de-al doilea s-a referit la aspiraţiile europene ale R. Moldova şi la căile de atingere a obiectivului strategic de aderare la Uniunea Europeană.

Apartenenţa la naţiunea română – o onoare

În opinia lui Ion Sturza, liberalismul este doctrina cu cel mai redus apel la publicul moldovenesc, în mare parte din cauza sărăciei. Soluţiile liberale sunt doar într-o mică măsură acceptate de o societate care încă nu şi-a depăşit dilemele identitare, fiind în continuare marcată de oameni politici care promovează moldovenismul primitiv şi teorii absurde. Cu toate acestea, fostul premier nu concepe că tinerii de azi pot fi sinceri când vorbesc despre moldovenism în afara românismului. Calea pe care o aleg aceştia este mai curând determinată de anumite calcule egoiste. Mai mult, ex-premierul a afirmat că apartenenţa la naţiunea română ar trebui să fie o onoare, el declarând mereu şi oriunde ar fi că este român din stânga Prutului.

Necesitatea ca cetăţenii să cunoască semnificaţiile noţiunilor de bază privind identitatea culturală a românilor a fost relevată de omul de cultură şi politic Valeriu Matei, care a acuzat şi limbajul papagalicesc, declarat „european”, al multor voci din spaţiul public. Acest fenomen este periculos pentru că duce discuţia pe nişte piste false, fără a ţine cont de specificul şi necesităţile locale. Valeriu Matei consideră că noi le suntem interesanţi altor naţiuni datorită trăsăturilor noastre naţionale. Tocmai de aceea, ele trebuie să fie preţuite şi promovate ca atare.

Diferențele dintre unionism și românism

Relaţiile cu spaţiul estic au avut şi ele un loc important în angrenajul dezbaterilor, Anatol Ţăranu amintind că, de fapt, teoriile moldoveniste au apărut mult mai târziu, or chiar şi fiica lui Ştefan cel Mare, Elena, mutată la Moscova, era supranumită „Voloşina”, adică „românca”. Din punctul de vedere al fostului ambasador al R. Moldova la Moscova, românismul însuşi poate avea rolul de perspectivă europeană, întrucât există foarte puţini români antieuropeni în republica noastră.
Constantin Tănase a abordat subiectul diferenţelor dintre românism şi unionism, arătând că românismul are o acoperire cu mult mai largă decât unionismul, în special faţă de „unionismul folcloric”, opus celui european, integrator. Minorităţile etnice trebuie să fie integrate, pentru că ele nu pleacă nicăieri de lângă noi. Comunicarea şi eforturile de a ne înţelege trebuie să fie reperele de bază pentru a rezolva aceste probleme, consideră editorialistul.

RM – o „aşchie” din poporul român

Depolitizarea noţiunilor cultural-identitare este un alt obiectiv al nostru care trebuie să fie atins. Pentru că atunci când abordează aceste subiecte, românii de pe ambele maluri ale Prutului înţeleg lucrurile diferit. Nicolae Dabija este de părere că aderarea la UE se poate face cel mai repede prin aducerea la cunoştinţa factorilor de decizie internaţionali că, odată cu stabilirea graniţei UE la estul României, a rămas pe dinafară o „aşchie” din poporul român, european.

Victor Osipov i-a îndemnat pe politicieni să nu evite temele identitare, pentru că astfel nu vor dispărea problemele. Chiar dacă apar riscuri electorale, este necesar ca anumite lucruri să fie spuse şi explicate. În opinia ex-vicepremierului pentru reintegrarea republicii, liberalismul trebuie privit ca o doctrină care oferă soluţii.

Spre final, regizorul Igor Cobîleanschi şi-a împărtăşit punctele de vedere privind tema discutată, venind cu impresii despre colegii săi de generaţie şi de profesie. Acesta a rămas în continuare optimist, fie şi pentru că unii cineaşti străini vorbesc despre români ca despre unii care iau mereu premii la festivalurile internaţionale de film.

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul programului de migrație care va dura doi ani de zile.