Istorie

Sfinții Apostoli Iason și Sosipatru, pomeniți pe 28 aprilie

Astăzi, 28 aprilie, în calendarul ortodox sunt marcați sfinții apostoli Iason și Sosipatru. Iason era din Tars, capitala provinciei antice Cilicia, situată pe coasta mediteraneeană a Turciei. Iar Sfântul Sosipatru provenea din Ahaia. Ambii au fost ucenici ai Sfântului Apostol Pavel, care, în epistola către Români, îi numeşte rude ale sale. Așa cum rezultă din scrierile sfinte, cei doi au avut un traseu sinuos, lucrând astfel încât să convertească la creștinism cât mai mulți oameni.

Iason a fost ales episcop al cetăţii sale Tars, iar Sosipatru a luat ocîrmuirea Bisericii Iconiei. După ce au propovăduit credința în aceste locuri, ei au plecat spre vest, în insula Cherchirei (Corfu), unde au construit o biserică și atrăgeau lumea la credință.

Dar fiind ponegriţi în faţă conducătorului acelui teritoriu, au fost închişi într-o temniţă împreună cu şapte tâlhari, pe care apostolii au reușit să-i aducă la credință și, potrivit scrierilor, „din lupi i-au făcut oi”. Împăratul a poruncit să se umple o cadă mare cu smoală, pucioasa şi ceară şi să o fiarbă, iar pe cei şapte legaţi să-i arunce în acea cadă.

Se spune că, pentru moartea lor mucenicească, cei șapte „au luat cununi de la Dumnezeu”, iar străjerul temniței a venit și el la credință. Pentru aceasta a fost decapitat și s-a numărat în ceata sfinţilor mucenici. Iar apostolii Iason şi Sosipatru, după mai multe chinuri, au fost legați și trimiși din nou în temniță.

Văzând pătimirea sfinţilor apostoli, Cherchira, fiica stăpânitorului, a trecut și ea la creștinism, supărându-și astfel tatăl, care s-a străduit să o întoarcă de la credinţă în Hristos. Cum nu a reușit, a închis-o într-o temniţă și, cu mintea întunecată de furie, a poruncit să fie dată unui arap, spre desfrânare. Potrivit scrierilor, însă, atunci când s-a apropiat arapul de uşile temniţei, un urs sălbatic a alergat şi l-a mușcat. Fiica împăratului a izgonit acea fiară cu numele lui Hristos, iar pe arap l-a tămăduit de răni şi l-a învăţat credința. Pentru această, conducătorul l-a schingiuit fără de milă şi, sfârşindu-se muceniceşte, a trecut în ceata mucenicilor.

Ulterior, stăpânitorul a poruncit ca temnița în care era închisă fiica sa să fie incendiată. Dar după ce a ars temnița, fecioara a fost găsită vie şi  neatinsă de flăcări. O minune că aceasta auzind-o, mulţi din popor au crezut în Hristos. În cele din urmă, fata a fost spânzurată de un lemn și înțepată cu săgeți până când a murit. Nu după mult timp, tot prigonind creștinii, conducătorul însuși a murit.

Iar sfinții apostoli Iason şi Sosipatru, fiind eliberați din temniță, au început a propovădui nestingherit credința. Potrivit scrierilor, ei au murit de bătrânețe, după ce l-au converit la credință chiar și pe noul conducător al insulei.

De asemenea, astăzi sunt pomeniți Sf. Mc. Maxim, Cvintilian şi Dadas din Ozovia.

Timpul.md

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *