Oricine intră în biroul vicepreședintelui raionul Soroca, Boris Ivasi, poate să observe pe un perete un poster mare cu imaginea unui pod. La întrebările curioșilor el răspunde că e un vis de-al său, dar și o necesitate pentru Republica Moldova. Adevărul e că deja de câțiva ani, autoritățile raionale promovează ideea construcției unui pod peste Nistru în zona Sorocii, dar, din păcate, la Chișinău argumentele lor nu prea sunt luate în seamă. „Prin 2012 am adus în atenția guvernului subiectul respectiv, dar nu e o idee nouă. Încă în perioada interbelică se vorbea de necesitatea construcției unui pod la Soroca. Dacă aș fi fost auzit, în 2015 lucrările ar fi fost în toi”, observă funcționarul.

În perioada medievală, Soroca făcea parte din drumul comercial Iampol-Cosăuți-Soroca-Bălți-Fălești-Iași care lega regiunile de peste Nistru cu celelalte ținuturi moldovenești. Târgoveții traversau râul pe vadul de lângă cetate, care era o trecere importantă a hotarului, în afară de cele de la Otaci și Vadul-Rașcov. Căile comerciale au rămas aceleași, însă circulația mărfurilor este încetinită de lipsa unei infrastructuri moderne. Or, astăzi, pentru a ajunge în Ucraina, camioanele trebuie să meargă doar la punctul de trecere Otaci – Moghiliov-Podolsk. Dacă ar fi existat un pod lângă Soroca, susține vicepreședintele raionului, traseele Iași-Cosăuți-Vinnița sau Botoșani-Suceava-Soroca-Iampoli ar fi mai scurte, iar raioanele de nord ale Moldovei ar avea numai de câștigat.

Concepția podului Iampoli-Cosăuți

„Toată lumea așteaptă”

Primarul comunei Vărăncău, Ion Lesco, spune că oamenii pleacă în Ucraina pe la punctul de trecere de frontieră Soroca-Țikinovka sau Cosăuți-Iampoli. Numărul călătorilor e mai mare în zilele de piață. Traversarea râului are loc cu ajutorul bacurilor. „Oamenii trec ușor, în baza buletinelor de identitate, în mod gratuit. Numai pentru unitățile de transport se plătește”, explică Ion Lesco. Problemele pot să apară în timpul inundațiilor sau când îngheață Nistrul. Atunci punctele de trecere sunt înghețate, pentru că bacurile nu pot să circule în așa condiții. Când am adus vorba de proiectul privind construcția unui pod, primarul s-a însuflețit. „Ar fi foarte bine, fiindcă foarte multă lume trece peste Nistru. Sunt zile când stau câte trei ore la coadă. Raioanele megieșe ar profita, iar fluxul de călători ar fi mult mai mare. Toată lumea așteaptă podul”, ne-a declarat șeful administrației locale. De aceeași părere este primarul satului Cremenciug, Anatolie Sava. „Ar fi mai ușor de circulat. Podul de la Mojilău (Otaci-Moghiliov-Podolsk, n.red.) e aglomerat tot timpul”, susține el.

Guvernatorul regiunii Vinnița, Anatolie Oleinic, și vicepreședintele raionului Soroca, Boris Ivasi

Ucrainenii sunt interesați de proiect

Chiar dacă pe 5 noiembrie 2013, premierul Iurie Leancă a semnat la Kiev cu omologul său ucrainean un Plan de acțiuni pentru 2013-2014, în care părțile s-au angajat, printre altele, să examineze posibilitatea construirii unui pod peste Nistru în regiunea Cosăuți-Iampoli, mare lucru nu s-a făcut. Am putea bănui care au fost motivele, având în vedere situația actuală din estul Ucrainei. Cu toate acestea, unele decizii au fost luate la nivel local. La 22 august 2014, în cadrul forumului investițional de la Vinnița, Ucraina, a fost semnat memorandumul cu privire la construcția podului Cosăuți-Iampoli între Administrația Regională de Stat Vinnița în persoana guvernatorului Anatolii Oleinik și Consiliul Raional Soroca în persoana vicepreședintelui Boris Ivasi. Documentul prevede pregătirea studiului de fezabilitate la construcția podului peste Nistru în regiunea satului Cosăuți, R. Moldova și orașul Iampoli, Ucraina și mecanismul de atragere a resurselor financiare din fondurile țărilor membre ale UE. Potrivit unui studiu de fezabilitate mai vechi, podul ar trebui să aibă o lungime de 1800 m cu tot cu intrări, lucrările de construcție ar dura doi ani, iar valoarea proiectului s-ar ridica la 10 milioane de euro.