Proeuropenii
Spre deosebire de proruși, protestatarii proeuropeni nu au nici un lider pe care să spună că l-ar urma cu ochii închiși. Nu este vorba despre absența charismei printre politicienii de dincolo de Prut, ci mai degrabă despre faptul că cei afirmați pe scena publică sunt considerați corupți, iar nemulțumiții proeuropeni au anunțat că vor să-și înființeze propriul partid, din care vor emana viitorii lideri. Presa de la Chișinău a menționat că în spatele partidei provestice din țară s-ar afla doi oameni de afaceri, Victor și Viorel Țopa, pe care Vlad Plahotniuc, finanțatorul Partidului Democrat, din coaliția aflată la putere i-ar fi lăsat fără cota-parte asupra căreia s-ar fi înțeles din bănci și companii de asigurare. Acest partid neînființat încă al Platformei „Demnitate și Adevăr” este cotat cu 7%, la egalitate cu PD și PLD. Prounioniștii lui Mihai Ghimpu au peste 9%, iar popularii fostului premier Iurie Leancă, aproape 10 procente.
Prorușii
Potrivit ultimului sondaj de opinie dat publicității zilele trecute, 87% din moldoveni spun că țara lor merge într-o direcție greșită. Cercetarea făcută de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-AXA” arată că prorușii ar putea câștiga jumătate din voturile exprimate, dacă ar avea loc alegeri anticipate. Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, ar obține 20,8 la sută, în vreme ce Partidul Nostru, înființat de Renato Usatîi, cel care crede că ar putea fi un fel Lukașenko al R. Moldova, ajunge la 22,8 la sută. Comuniștii lui Vladimir Voronin au rămas cu 9 la sută. Prin comparație, proeuropenii sunt mult mai fărâmițați și erodați, după șase ani de stat la putere, în care corupția a crescut, fără ca beneficiile Acordului de Asociere la UE să fie înțelese de majoritatea populației.
50%-50%
Populația este împărțită aproape egal între provestici și proestici, de aceea geopolitica s-a mutat în stradă. Indiferent de orientarea lor, moldovenii nu mai au încredere în instituțiile statului, s-au săturat de partidele care se auto-definesc pro-europene și consideră că din 2009, de când acestea au venit la putere, furtul din banii publici a devenit politică de stat. Pe fondul crizei interne, în care R. Moldova riscă să rămână fără lichidități dacă FMI nu-i prelungește acordul de împrumut, iar protestele clatină corabia, țara poate ajunge în stare critică. Puteau fi declanșate alegeri anticipate, dacă Parlamentul ar fi fost dizolvat în urmă cu două săptămâni. Potrivit Constituției, Legislativul R. Moldova nu poate fi dizolvat cu şase luni înainte de expirarea mandatului președintelui, eveniment care se va întâmpla pe 16 martie anul viitor. Președintele Nicolae Timofti, ales în 2012 inclusiv cu voturile socialiștilor Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, nu vrea să plece de la putere înainte de vreme și vorbește despre “provocări la adresa securității naționale”. Protestatarii îl acuză însă că a închis ochii în fața furtului generalizat și evocă scandalul miliardului de dolari dispărut fără urme din vistieria R. Moldova. Un miliard de dolari înseamnă aproape 13% din Produsul Intern Brut al micii republici, acestuia i se adaugă multe alte pierderi, dacă ținem cont de faptul că săptămâna trecută a fost dezvăluită la Chișinău schema prin care 50% din banii achitați de populație pentru facturile de energie electrică și gaz ar ajunge în conturile unor firme din paradisuri fiscale, despre care se spune că ar aparține oligarhului Vlad Plahotniuc și șefului grupării separatiste din Transnistria, Evgheni Șevciuk.
“Statul este captiv”, se arată în rezoluția citită la sfârșitul săptămânii trecute în Piața Marii Adunări Populare din Chișinău, unde protestatarii proiectează înlocuirea instituțiilor corupte și se pregătesc de grevă generală. Aceștia au propus, spre exemplu, înlocuirea forțelor de ordine cu “garda poporului”, dar se tem să meargă mai departe, cel puțin „până când nu vor fi epuizate toate metodele pașnice de debarcare a actualei guvernări”.
Puterea oligarhilor, justiția lăsată la îndemâna partidelor, falia proruși-proeuropeni și chiar temerea unora că R. Moldova va fi încorporată în România fac ca teritoriul dintre Prut și Nistru să devină foarte vulnerabil.
Există trei riscuri majore: 1) R. Moldova se află în pragul falimentului, în absența unui acord cu FMI; 2) alegerile anticipate ar putea duce la o guvernare promoscovită, după cum arată sondajele; 3) nu este exclus pericolul unor provocări venite dinspre Rusia pe fondul protestelor prelungite și al lipsei de reacție din partea puterii de la Chișinău, care nu înțelege urgența reformării unor domenii-cheie ce ar putea începe lupta cu marea corupție: justiție, servicii secrete, poliție.
sursa: romanialibera.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
