Streleț: Demult era cazul ca domnul speaker Candu să-şi dea demisia. PLDM va face o profundă resetare a partidului

Biroul Permanent Central al PLDM a aprobat o nouă declaraţie prin care partidul condiţionează participarea la negocieri. Revendicările au fost punctate miercuri de preşedintele interimar al formaţiunii în cadrul unui briefing de presă. La scurt timp, Valeriu Streleţ a acordat un interviu portalului Deschide.MD în care le explică pe îndelete. Totodată el ne-a spus ce se va întâmpla dacă PDM nu îşi va schimba atitudinea, în ce relaţii a fost în ultima perioadă cu liderii Platformei DA şi cum are de gând PLDM să sprijine referendumul acestora. De asemenea, au fost abordate subiecte precum colaborarea ulterioară dintre PLDM şi Maia Sandu, învestirea unui Guvern tehnocrat la Bucureşti, crearea unui nou minister, mesajele pe care le-a primit de la Vlad Filat prin intermediul avocaţilor săi şi multe alte subiecte.

— Astăzi aţi anunţat trei principii care, în opinia Biroului poliltic naţional al PLDM, ar trebui să stea la baza actului de guvernare. Să înţelegem că ele reprezintă o deschiderea a PLDM către un nou proces de negocieri?

— Este o conştientizare a situaţiei foarte grave care o parcurgem noi şi o propunere către PD, totodată, de a-şi schimba atitudinea faţă de guvernare şi faţă de stat în general. Aceste trei condiţii se axează pe trei domenii: în primul rând, instituţiile statului care au mandatul de a asigura existenţa statului de drept urmează a fi scoase de sub influenţa partinico-oligarhică, aşa cum am menţionat în această declaraţie. Noi am prezentat un plan de acţiuni, ultima dată asta a fost pe 28 octombrie. Reacţia a fost, din păcate, una de desconsiderare faţă de aceste propuneri: ele au fost taxate drept maculatură! Acum aşteptăm din partea lor. Noi am menţionat ce avem în vedere prin depolitizare şi scoaterea de sub influenţa partinică, acum dânşii urmează să-şi prezinte propria viziune, atât cât ţine de acţiuni, cât şi de etapizarea lor în timp. În funcţie de cât de convingătoare va fi această viziune, ar putea fi create premize care ne-ar permite să începem să discutăm. Bineînţeles, asta se va întâmpla după ce vom convoca din nou Consiliul Naţional Politic pentru o nouă decizie, dar asta se va întâmpla doar atunci când vom vedea o schimbare reală de atitudine din partea PDM.

— Ca să reiterăm un pic propunerile PLDM legate de depolitizarea instituţiilor despre care aţi vorbit. Ce presupune asta? Condiţia de a fi demişi şefii mai multor instituţii cu subordonare parlamentară?

— Presupune o resetare deplină a acestor instituţii. Asta s-ar putea întâmpla printr-o lege-cadru unică privind procedura de selectare a candidaţilor la funcţia de conducere a acestor instituţii: BNM, ANRE, CNPF, Curtea de Conturi, CNA şi CNI, PG, Consiliul Concurenţei, CCA.

— În anexa publicată de Dvs. erau incluse şi termene-limită de implementare. Ar putea ele să fie modificate?

— Evident că aceste termene vor fi influenţate, doar că noi ne dorim să le facem mai prompte şi mai ambiţioase, dar asta depinde de Partidul Democrat. Ei sunt cei care şi-au construit sistemul de ţinere în captivitate a instituţiilor care definesc statul de drept. Aşteptăm o reacţie din partea lor.

— Dacă PDM dă curs propunerii de a fi resetate mai multe instituţii, ar fi suficient ca să reconvocaţi CNP al PLDM şi să modificaţi decizia de a vă retrage în opoziţie? Or celelalte două revendicări par să fie mult mai dure şi aparent irealizabile…

— De fapt, ele nu sunt foarte dure: vin doar să se plieze pe complexitatea contextului actual politic. Dacă vorbim de Guvern, este absolut evident că un prim-ministru delegat politic nu va avea suportul popular. Acest lucru îl confirmă sondajele care arată că vreo 80% dintre cetăţeni nu-şi doresc ca viitoarea guvernare să fie formată din aceleaşi partide. Cu atât mai mult, acest prim-ministru să fie încorsetat de un acord de alianţă, care să-i impună să activeze în baza unor principii, s-o spunem pe şleau, ilegale!

— Să înţeleg că vă doriţi un guvern tehnocrat….

— Rog să fiu înţeles corect. Noi am vorbit despre un prim-ministru care să aibă libertatea de a spune ultimul cuvânt atunci când candidaţii din partea partidelor pentru portofoliile ministeriale vor fi propuşi. Acest prim-ministru trebuie să aibă responsabilitatea şi dreptul să respingă atâtea candidaturi, câte va găsi de cuviinţă.

— Cât funcţional credeţi că va fi un astfel de Guvern?

— Eu cred că toate partidele şi, eventual, deputaţii neafiliaţi care îşi vor asuma învestirea acestui Guvern, vor trebui să conştientizeze obligaţia lor de a susţine toate iniţiativele care vin de la acest guvern şi care întrunesc condiţiile legale. Asta trebuie să fie fixat într-un scurt acord de alianţă. Majoritatea parlamentară trebuie să admită că acest Guvern ar putea veni şi cu iniţiative dureroase, care vor trebui susţinute; şi asta chiar dacă unele partide vor înţelege că astfel de iniţiative le erodează electoratul.

— O a treia precondiţie este legată de preşedintele Parlamentului. Vreţi demisia domnului Candu?

— Noi am spus că Parlamentul trebuie să contribuie la soluţionarea problemelor, dar nu la crearea lor. Deocamdată, în această sesiune parlamentară, Parlamentul mai mult a creat probleme decât a soluţionat şi este absolut evident că, pornind de la principiul echilibrului şi condiţiilor egale în procesul unei noi resetări a Guvernării, toate părţile trebuie să fie în condiţii egale. De aceea, pornind chiar de la această premisă, ar fi firesc şi poate demult era cazul ca domnul speaker Candu să-şi dea însuşi demisia. Dar vreau să vă mai spun un lucru: noi nu vom proceda ca democraţii. Noi nu vom vota cu socialiştii sau cu altcineva o eventuală demitere a lui Candu, dar vom reitera public această solicitare că dumnealui trebuie să-şi dea demisia, în primul rând, pentru a crea condiţii egale de formare a unei majorităţi şi, în al doilea rând, pentru că el este asociat direct cu persoana care este astăzi cea mai mediatizată în RM – cel care a creat sistemul statului captiv. Este şi rudă prin alianţă cu această persoană şi, cel mai probabil, au şi tangenţe în anumite afaceri.

— Şi cărui partid credeţi că ar trebui să revină această funcţie, dacă domul Candu şi-ar prezenta demisia?

— E un subiect de discuţie. Noi înţelegem că un preşedinte al Parlamentului poate fi ales doar din rândul deputaţilor şi nu avem aternativă de a aduce o persoană din afara partidelor sau din afara celor care sunt în sala de şedinţe.

— Dar în sala de şedinţe sunt şi deputaţi neafiliaţi… 

— E un subiect de discuţie: Dacă se va ajunge până la momentul în care să propunem soluţii pentru funcţia de speaker, eu sunt sigur că colegii noştri vor propune această soluţie.

— Cele trei precondiţii se regăsesc şi printre revendicările Platformei DA. Vreau să vă întreb dacă în toată această perioadă aţi avut discuţii cu cineva din această mişcare civică sau cu oamenii de afaceri Victor şi Viorel Ţopa?

— O precizare extrem de importantă: nu am inspirat în niciun fel, mă refer la mine personal, acţiunile Platformei civice DA, nici n-am avut careva influenţe în constituirea Consiliului Marii Adunări Naţionale. Nu mă cunosc deloc cu domnul Victor Ţopa, iar pe Viorel Ţopa l-am văzut ultima dată în 2002 sau 2003. De atunci nu ne-am văzut şi nici nu am vorbit. Însă, făcând abstracţie de cine ar sta în spatele Platformei, considerăm că revendicările oamenilor reflectă o stare de fapt, de profundă nemulţumire şi degradare a clasei politice.

— …şi totuşi nu mi-aţi răspuns: aţi vorbit în ultimele săptămâni cu cineva dintre liderii Platformei DA?

— Mie mi-au telefonat mai mulţi, şi din combatanţi care s-au implicat în acţiunile acestei platforme, şi din alţi lideri. Mi-au telefonat mai mulţi, nu doar unul. Am decis la birou că vom susţine iniţiativa lor de colectare a semnăturilor pentru organizarea unui referendum privind modalitatea de alegere a şefului statului.

— "Veţi susţine" înseamnă cumva antrenarea organizaţiilor teritoriale de partid în procesul de colectare a semnăturilor?

— Noi am mai colectat o dată semnături pentru referendum. Eram încă în afara guvernării, aşă că experienţă avem în acest sens, iar acum structurile noastre de partid sunt mult mai diversificate decât atunci. Trebuie să avem o decizie finală la CNP în acest sens, încă n-am luat o decizie formală, dar nu văd de ce nu am lua-o. Obiectiv vorbind, consider că noi ar trebui să susţinem această iniţiativă a oamenilor.

— Dacă aceste trei precondiţii vor fi ignorate şi PLDM va rămâne în opoziţie, va vota proiecte care ţin de implementarea Acordului de Asociere?

— În primul rând, vreau să subliniez: impresia noastră generală este că PDM nici nu prea vrea ca noi să participăm într-o viitoare majoritate. Cât ţine de atitudinea noastră faţă de proiectele care ţin de implementarea Acordului de asociere, fireşte că da, le vom vota. Acest lucru am făcut-o şi la puţinele şedinţe de plen, pe care le-am avut din 26 octombrie încoace. Nu vom susţine proiectele care vizează interesele anumitor grupuri.

— La scurt timp după publicarea anexei propusă de Dvs. la Acordul AIE-3, democraţii au publicat, şi ei, o listă cu priorităţi pentru viitoarea Guvernare. În ce măsură credeţi că ar putea fi incluse revendicările enunţate astăzi de Dvs. în aceast listă cu priorităţi a PDM-lui?

— Ceea ce prezintă democraţii sunt declaraţii de intenţii. Noi de astea avem o mulţime, dar, când să trecem la implementarea lor, constatăm că ne ciocnim de o rezistenţă. Una exprimată nerigid: e metoda lor preferată. Am pornit cu domnul Candu un grup de lucru care se ocupa de strategiile de reformă pe sectorul justiţie şi anticorupţie. Nici nu ştiu dacă se mai întruneşte acest grup. Cu aeroportul, era scris în programul de guvernare ca să identificăm premisele pentru anularea contractului de concesionare, însă ne-am ciocnit de un soi de obstrucţionare din partea Ministerului Economiei. Interesele se văd.

— Spuneţi-ne, vă rog ce stă la baza precondiţiilor anunţate astăzi de Dvs? Situaţia critică în care ne aflăm sau invitaţia reiterată ieri de PL şi PPEM? Sau presiunea colegilor de partid care se împotrivesc deciziei ca PLDM sa treacă în opoziţie ori altceva?

— Evident că este prima. Celelalte două (de exemplu, poziţiile din partid): noi ne-am întrunit aproape zilnic în şedinţe care aveau loc în paralel cu cele ale biroului politic, şedinţe care…

— …care se desfăşurau cu telefoanele deconectate!

— Da, care se desfăşurau cu telefoanele deconectate pentru că trăim într-o permanentă stare de frică, pe care au impus-o tot prietenii noştri şi prietenii noştri ştiu de ce. Fiindcă este o totală interceptare a tot ce vorbim şi nici nu mă mai mir atunci când vreau să transmit anumite mesaje, mai bine o fac la telefon, ca sa le audă mai repede cei care stau cu ureche pe acestea conversaţii. Despre opinii diferite în partid: discuţii au fost şi sunt, dar prevalează cea fundamentală şi anume faptul că PDM nu poate fi un partener pentru noi, de aceea trebuie să le înaintăm nişte condiţii care să ne permită relansarea unui dialog. Există şi o mică parte care spun că noi, indiferent de circumstanţe, trebuie să găsim soluţii pentru a fi la guvernare, dar, spre onoarea lor, ei respectă opinia majorităţii. Declaraţia de astăzi scoate în evidenţă sarea de spirit din interiorul fracţiunii.

— Ne daţi şi nume?

— Nu, n-am să vă dau. Cât despre apelul PL şi cel deputaţilor neafiliaţi, nu am motive să cred sincer că ei şi-ar dori ca PLDM să fie implicaţi în negocieri. Nimeni dintre ei nu a avut vreo reacţie publică prin care să condamne votul PD alături de cel al comuniştilor şi socialiştilor. Abia ieri, domnul Ghimpu, la o distanţă de 20 de zile, a încercat să transmită ceva de genul ăsta. La dezbateri au facut-o pe absenţii, la fel au făcut-o şi deputaţii neafiliaţi chiar dacă noi am spus că nu avem obiecţii ca ei să fie cooptaţi. Ei au intrat în stare de alarmă, când au văzut că tentativele PDM de ameninţare şi cumpărare a colegilor noştri nu au mers.

— Aţi avut, totuşi, o altă poziţie referitoare la neafiliaţi, or acceptul pentru cooptarea lor a fost anunţat în seara de dinaintea moţiunii.

— Nu am avut o altă poziţie faţă de ei. Nu am spus niciodată cu am fi categoric împotrivă, nu am avut niciodată o decizie oficială în acest sens. Nu e vorba de supărări, noi, pur şi simplu, evaluăm cu cine putem negocia.

— Vorbeaţi anterior de un raport între cei care sunt pro şi împotriva deciziei ca PLDM să meragă în opoziţie. Aţi anunţat atunci că ar fi vorba cam de 80% la 20%. S-au schimbat aceste proporţii în ultima săptămână?

— Eu nu aş spune că s-au schimbat dramatic. Pentru că chiar şi acei care nu s-au pronunţat ferm pentru ca PLDM să treacă în opoziţie, au propus să înaintăm nişte condiţii foarte dure pentru partenerii de alinaţă, astfel încât să nu fie acceptate, iar noi cu fruntea sus să mergem în opoziţie.

— Se vehicula că una dintre condiţiile propuse în interioul partidului ar fi fost înaintarea Maiei Sandu la funcţia de prim-ministru. Aş vrea să ne spuneţi în ce raport este PLDM cu Maia Sandu acum? Daţi curs propunerilor sale pentru "curăţarea" partidului?

— PLDM va face o profundă resetare a partidului, înţelegând că o parte din numărul mare al membrilor de partid ar putea să nu se mai încadreze în noile rigori stabilite. Cu domnia sa sunt în aceleaşi relaţii pe care le-am avut şi mai înainte. Eu respect decizia ei şi nu vom forţa nota, ea are la dispoziţie tot timpul ca să ia o decizie care să se plieze pe stare ei de spirit.

— S-ar putea implica şi domnia sa într-un eventual proces de negocieri?

— N-o să vă dau detalii de la discuţiile cu domnia sa. I-am promis asta şi vreau să-mi daţi voie să-mi onorez promisiunea.

— Ieri, Parlamentul României a învestit în funcţie un guvern tehnocrat. Credeţi că un astfel de executiv va fi la fel de interesat şi receptiv să susţină proiecte comune, ca cel condus de domnul Ponta?

— În programul domnului Dacian Cioloş sunt câteva referinţe la Republica Moldova, la perspectiva de ajutor pe care intenţionează să-l acorde ţării noastre. Dar sunt convins că acest lucru depinde de ceea ce se va întâmpla la noi, de cât de pestriţă va fi viitoarea alinţă de guvernare.

— Că tot am pomenit mai sus de relaţii externe. Utimul contact PUBLIC al PLDM cu oficialii europeni a avut loc odată cu participarea Dvs. la congresul PPE de la Madrid. Între timp a fost demis Guvernul, PLDM a decis să treacă în opoziţie, ţara a intrat într-un blocaj total etc., etc., etc. Au mai existat de atunci careva discuţii? Ce apreciere dă PPE deciziei de a trece în opoziţie?

 citeșe mai departe pe deschide.md