Subvenţii cu pretenţii
Iar dacă ea a venit, ţăranii trebuie să iasă în câmp. Cu ce să are, cu ce să semene, când motorina s-a scumpit şi oamenii de la ţară nu mai au bani pentru a-şi îngriji pământul? Unde mai pui că plantaţiile de grâu, după o toamnă secetoasă şi o iarnă grea, au fost compromise şi se prognozează că recolta în anul curent va fi destul de mică.
Am citit Regulamentul de subvenţionare a agriculturii pentru anul curent şi m-am pus pe gânduri. Pe de o parte, guvernanţii ne bucură că au fost acordate 400 milioane de lei, disponibile din start în Legea Bugetului de Stat pentru anul 2012. Amintim că, în anii precedenţi, mijloacele disponibile erau de 250 mln. lei, ca ulterior să mai fie suplimentate prin rectificare cu 150 mln.
Bine. Dar cine va lua aceşti bani? De mai mult timp se vorbeşte că unii producători agricoli obţin sumele respective şi, în loc să le investească în pământul arendat de la ţărani, îşi cumpără jeep-uri. Nu pun mâna în foc, nu i-am prins şi n-o pot demonstra, dar mă gândesc: de ce statul n-a împărţi cele 400 mln. lei la toţi ţăranii sau să le subsideze, în mod egal, procurarea motorinei? Unde mai pui că pentru a obţine subvenţii, trebuie să prezinţi un proiect însoţit de o mulţime de acte, de care ţăranul nici habar nu are. Iată de ce zic: ca să ajutăm ţăranul, singurul care munceşte în această ţară, trebuie să-i dăm ceea ce e al lui – ajutorul bănesc, pentru că el este cel care ne hrăneşte.