(SUMMITUL NATO 2014 / FOTO) Noua forţă de răspuns NATO în faţa Rusiei va avea comandamentul central în Polonia şi unităţi în alte patru state din Est

(UPDATE 16:50) Rasmussen: România, Polonia şi ţările baltice şi-au exprimat dorinţa de a găzdui facilităţi ale planului de intervenţie rapidă. Secretarul general al NATO a confirmat că Articolul 5 al Tratatului e valabil şi pentru atacuri cibernetice

(UPDATE 16.30) Rasmussen: Ţările NATO au decis să creeze o forţă "foarte reactivă" care ar putea să intervină în câteva zile, că răspuns la o criză. Viitorul summit se va ţine în Polonia

(UPDATE 16.00) Rasmussen: NATO va menţine o "prezenţa continuă" în estul Europei

(UPDATE 15.00) Conferinţă de presă comună Anders Fogh Rasmussen – Bronislaw Komorowski (preşedintele Poloniei) Ministrul polonez de externe, Radek Sikorski, participa la conferinţă de presă dintr-o postura inedită: e printre ziarişti, flancat chiar de doi jurnalişti români

(UPDATE 13:45) Ţările membre ale NATO "condamnă unanim actele barbare şi josnice" ale Statului Islamic, a declarat vineri premierul britanic David Cameron, în deschiderea celei de-a două zile a summitului din Newport.

"Ameninţările teroriste nu vor face decât să întărească determinarea noastră de a ne apară valorile şi de a învinge", a adăugat Cameron.

(UPDATE 13:40) Cameron a mai spus că obiectivul NATO este că fiecare stat să dedice apărării minimum 2% din PIB, iar 20% din această suma să meargă spre achiziţia de echipamente militare

(UPDATE 12.30) Aşadar, primele anunţuri oficiale despre reacţia NATO la agresiunea Rusiei arată că Alianţa nord-atlantică nu va stabili baze permanente în Estul Europei – ceea ce ar fi însemnat denunţarea de facto a Acordului NATO-Rusia din 1997, dar va constitui o forţă flexibilă de răspuns cu 5 puncte de comandă: centrul principal în Polonia şi alte 4 centre în celalte ţări din flancul estic. Acesta e primul răspunsul NATO la cererile României, Polonie şi balticelor de asigurare în faţă politicii Rusiei şi confirmă anunţurile făcute de Traian Băsescu cu o zi înainte de începerea Summitului. Rămîne să vedem dacă România îşi va atinge şi celălalt obiectiv,şi anume prezenţa năvală consistentă în Marea Neagră

(UPDATE 12.20) David Cameron a anunţat că nouă forţă de răspuns a NATO în faţă ameninţărilor Rusiei, NATO Response Forces, va avea comandamentul central în Polonia şi alte 4 unităţi în 4 state din Est (probabil România şi cele 3 baltice, dar nu avem încă o confirmare oficială). Forţele mltinationale NATO se vor putea mobiliza în 2-5 zile, iar Marea Britanie e dispusă să contribuie cu 3.500 de soldaţi, a anunţat David Camerom

(UPDATE 12.10) Președintele Traian Băsescu a fost surprins pe imaginile difuzate de televiziuni alături președintele SUA, Barack Obama și premierul Marii Britanii, David Cameron. Cei trei se întrețineau cordial și, chiar dacă nu se știe despre ce discutau, Băsescu și Obama râdeau cu poftă. Cei doi lideri au stat alături pe toată durata exercițiului militar și s-au întreținut preț de câteva minute.

După exercițiul militar, Traian Băsescu și Barack Obama s-au întreținut preț de câteva minute.

(UPDATE 11.25) Traian Băsescu şi Barack Obama au purtat o scurtă discuţie de câteva minute în marja summitului NATO. O fotografie a fost postată pe contul de Facebook Alături de Preşedintele Nostru. Discuţia a avut loc în drum spre şedinţa şefilor de stat şi de guvern.

O scurtă impresie de reporter: "Mă simt că într-un episod din Stăpînul Inelelor. Domeniul de la Newport, de un verde intens, arată exact precum Comitatul hobitilor (The Shire), unde s-au strîns toţi reprezentanţii Binelui (aka liderii statelor NATO) pentru a găsi o soluţie la resurecţia Răului din Mordor (aka Rusia). Toate dezbaterile interne, ezitările şi neînţelegerile dintre liderii NATO arată că Sauron (aka Puţin) a reuşit să destabilizeze o ordine globală care a durat doar 25 de ani. Evident, e doar o comparaţie facilă".

(UPDATE 11.12) Şi un detaliu de atmosfera: liniştea dimineţii din cochetul resort unde are loc summitul a fost spartă de zborurile demonstrative ale câtorva formaţiuni de avioane de lupta. Summitul are loc în oraşul galez Newport, pe un domeniu unde e amenajat un teren de golf

(UPDATE 11.05) La ora 11.00 (ora României) începe întîlnirea miniştrilor Apărării din NATO cu reprezentanţii unor state şi instituţii internaţionale. România e reprezentată de ministrul Mircea Dusă. La 11.30 începe prima reuniune de azi a şefilor de stat de şi guvern din statele membre NATO. La ora 15.00 va avea loc a două reuniune a liderilor

(UPDATE 10.59)  A două zi şi ultima a summitului istoric NATO din Ucraina începe vineri pe fondul dezamăgirii publice faţă de lipsa de reacţie a liderilor occidentali în faţă agresiunii evidente a Rusiei în Ucraina. NATO a promis joi Ucrainei câteva tipuri de sprijin, nici unul constînd în armamentul cerut de preşedintele Petro Poroşenko în întîlnirea oficială cu liderii statelor membre. 

Singură veste bună pentru Ucraina, anunţată de Poroşenko, este că anumite state membre au promis ajutor în armament letal, dar fără a le nominaliza. În ce priveşte România, astăzi aflăm oficial modul în care NATO va asigura Bucureştiul de susţinere în faţă unei posibile agresiuni a Rusiei. Surse militare au declarat ieri pentru HotNews.ro că la summit se va lua decizia amplasării unui centru de comandă în România, în timp ce Europa FM a aflat că Alianţa are, în sfîrşit, un plan de contingenţa pentru România.

(UPDATE 10.55) Principalele informaţii ale zilei de joi, prima zi de Summit: 

NATO a promis Ucrainei ajutor de 15 milioane de euro şi sprijin în patru domenii: asistenţă pentru soldaţii răniţi, asistenţă pentru securitate cibernetică, logistică şi sprijin în telecomunicaţii. 

Unele state aliate vor oferi Ucrainei ajutor în armament letal. Anunţul a fost făcut într-o conferinţă de presă de preşedintele Petro Poroşenko. Nu e clar pînă la acest moment care sînt statele care şi-au exprimat disponibilitatea de a ajută Ucraina cu armament letal, dar e clar că nu e vorba despre o decizie colectivă a NATO, ci de iniţiative individuale ale unor state membre. 

Tot în prima zi, liderii NATO au anunţat terminarea misiunii ISAF în Afganistan şi posibilă continuare a colaborării cu noile autorităţi de la Kabul dacă acestea vor dori implicarea NATO în atiuni de training.

(Știre inițială) În februarie anul trecut Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a discutat despre elaborarea unui plan de contingenţa, însă de atunci CSAT nu a mai făcut publice informaţii pe această tema. Planul de contingenţa conţine acţiunile concrete pe care un stat le întreprinde în cazul în care intră în război.

Dintre ţările NATO, statele baltice şi Polonia au mai elaborat asemenea planuri.

Ce înseamnă "plan de contingenţa"?

Planul de contingenţa se mai numeşte şi plan de continuitate.  Acesta este realizat pentru a asigura continuarea unei activităţi, în cazul în care o organizaţie – fie o companie, fie o ţară – este afectată puternic de o pierdere cauzată de un dezastru natural, de un act terorist sau chiar de o criză economică. Includem aici distrugeri de clădiri, pierdera unor informaţii esenţiale, sau pierderea unor angajaţi.

Astfel, acea organizaţie trebuie să găsească soluţii rapide de înlocuire a acestor pierderi.

Să pornim de la un exemplu simplu: o reţea de computere. Dacă entitatea respectivă, statală sau comercială, se bazează pe serviciile unui singur administrator de reţea, scenariul va lua în calcul pierderea respectivului angajat cu toate consecinţele negative.

O posibilă soluţie după aprobarea planului de contingenţa ar fi că acea organizaţie să instruiască alţi angajaţi pentru a deveni administratori de reţea, astfel încât funcţionarea respectivei reţele să nu fie perturbată, iar organizaţia să îşi poată continuă activitatea.

sursa: hotnews.ro