Țara noastră poate da o lovitură de proporții

Inițiatorii și coordonatorii proiectului au fost cercetători din Belgia, iar echipa de la Universitatea din Cluj a inclus cercetători și studenți. „Floarea-soarelui este o specie la care acest tip de experiment este greu de aplicat, deoarece la nivel de laborator cultivarea florii-soarelui este foarte dificilă. Cu toate acestea, pornind de la o metodă existentă stabilită în SUA de către Parks și Yordanov în 2020, am optimizat și am adus la un nivel foarte bun acest sistem modificat de inducție mediat de rizobi. Rizobia a avut o capacitate de creștere foarte bună, astfel încât a crescut de două până la trei ori mai bine decât rizobia normală. În plus, acești portaltoi sunt pe deplin funcționali, plantele crescând și fructificând foarte bine. Rezultatele sunt foarte încurajatoare pentru studii ulterioare. Biotehnologia plantelor ar putea contribui la îmbunătățirea toleranței floarea-soarelui la secetă. Cu rezultatele acestui proiect putem vedea o cale de îmbunătățire a fondului genetic al florii-soarelui în acest sens”, a explicat Adriana Aurori, coordonator de proiect din partea USAMV Cluj-Napoca. Studiul a fost realizat pentru prima dată pe floarea-soarelui în România, iar cercetătorii sunt optimiști cu privire la aplicabilitatea rezultatelor la aceste culturi. „Este nevoie de mult mai multă muncă pentru a aplica metoda noastră în agricultură. De asemenea, este nevoie de timp pentru a o încorpora într-un program de ameliorare, deoarece trebuie să obțineți plante care să aibă aceste noi informații genetice integrate la nivelul semințelor, nu doar la nivelul rădăcinilor. Cu toate acestea, suntem optimiști și credem că suntem pe calea cea bună pentru a putea exploata practic, în viitorul apropiat, rezultatele cercetărilor noastre actuale”, a declarat Adriana Aurori. Proiectul „Dezvoltarea unei noi tehnologii de ameliorare pentru îmbunătățirea sistemului radicular, toleranța la secetă și producția durabilă de plante” s-a bazat pe utilizarea tehnologiei Ri, care se bazează pe o metodă de transformare a plantelor fără OMG, utilizând bacteria Rhizobium rhizogenes. „Aceste bacterii trăiesc în sol și transferă în mod natural o parte din materialul lor genetic în celula plantelor. Celulele beneficiază astfel de noi informații genetice care acționează ca un semnal pentru producerea de noi gene. Prin cultivarea acestor rădăcini speciale în laborator, folosind metode destul de complexe, putem obține plante întregi care, pe baza acestei noi informații genetice integrate, vor avea la rândul lor rădăcini mai dezvoltate, o trăsătură foarte avantajoasă pentru floarea-soarelui”, a declarat cercetătorul USAMV Cluj-Napoca.

Specialiștii atrag atenția asupra faptului că, din cauza schimbărilor climatice, activitatea agricultorilor a devenit foarte riscantă. Cultura de floarea soarelui din România a fost devastată pe suprafețe foarte mari în ultimii trei ani, iar fondurile de compensare nu înlocuiesc veniturile aduse de o cultură prosperă, ci acoperă doar pierderile. Irigarea sistematică în perioadele de secetă ar putea fi o soluție viabilă, dar este costisitoare și dificil de implementat. Accesul la hibrizi de floarea-soarelui toleranți la secetă ar putea reduce, de asemenea, pierderile de recoltă, dar aceștia nu sunt ușor de obținut, deoarece fondul genetic al florii-soarelui este destul de mic. Prin urmare, este nevoie de o sursă de variabilitate genetică care să creeze șansa de a obține noi trăsături ale plantelor și de a crește șansele plantelor de a se adapta la condițiile climatice actuale, din ce în ce mai nefavorabile. Proiectul, derulat în intervalul 2021-2024, a beneficiat de o finanțare națională în valoare de 200.000 euro, acordată de Unitatea Executivǎ pentru Finanțarea Învǎțǎmântului Superior, a Cercetǎrii, Dezvoltǎrii și Inovǎrii (UEFISCDI). Rezultatele acestui proiect au fost prezentate în cadrul unui workshop găzduit de Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei, din cadrul USAMV Cluj-Napoca, iar membrii echipelor de cercetare își doresc ca toate informațiile să ajungă în principal la fermierii din România.