R. Moldova a fost invitat de Onoare al Târgului Internațional de Carte „Gaudeamus” din București. În cadrul celei de-a 19-a ediții, Târgul a sărbătorit limba și cultura română în integralitatea ei, astfel fiind o provocare la dialog și conexiune între viețile culturale și editoriale de pe ambele maluri ale Prutului. Responsabil de această activitate a fost Ministerul Culturii din RM, în colaborare cu Ambasada R. Moldova din București şi Uniunea Scriitorilor de la noi. Arcadie Suceveanu a fost președintele de onoare al Târgului „Gaudeamus”.
Cu ocazia acestui eveniment cultural remarcabil, Lucreția Bârlădeanu povestește pentru TIMPUL cum au decurs lansările de carte, cum au fost primite creațiile și creatorii basarabeni și ce se întâmplă în lumea scriitorilor noștri în general.
– Doamnă Lucreţia Bârlădeanu, dumneavoastră ca participantă ați avut ocazia să observați cum s-a desfășurat Târgul din interior. Cum au decurs cele patru zile?
– Cel mai important lucru pe care trebuie să-l menționăm este faptul că Târgul este un loc excepțional, unde se întâlnesc nu numai cărțile și editorii, dar și autorii cărților, unde se leagă prietenii, se stabilesc colaborări, se încheagă discuții, se deschid porți, se lansează autori. Târgul este un loc extraordinar unde se produce o mișcare estetică formidabilă. Pentru Moldova a fost o mare cinste să fie invitata de onoare a Târgului de Carte „Gaudeamus”. Gestul conferă recunoaştere estetică producţiei literare de la noi. Se vorbește de multă vreme despre faptul că relațiile culturale şi literare între intelectualii şi scriitorii români din R. Moldova și cei de dincolo lasă încă de dorit. Ei bine, aceasta a fost o șansă și o provocare extraordinară pentru literatura română din Basarabia pentru a-şi confirma valoarea şi locul inedit în contextul literaturii române.
– Ce carte ați lansat dumneavoastră?
– Am lansat cartea „Scrisori din Paris”, în traducere franceză – Lecturi de metro, cu participarea traducătorului francez Jean-Louis Courriol. A fost o ocazie deosebită pentru scriitorii noştri de a favoriza de prezenţa unui traducător pasionat de literatura română din stânga Prutului. Sper ca această întâlnire să se fructifice şi cu alte traduceri din creaţia autorilor noştri în limba franceză. Preconizăm, spre exemplu, dacă voi dispune de finanţele necesare, apariţia unei Antologii care ar putea să apară pe rafturile unui stand la Salonul de Carte de la Paris, în martie 2013, unde România este invitata de onoare.
– Cum a avut loc dialogul dintre basarabeni și românii de peste Prut? În ce mod s-au manifestat scriitorii noștri acolo?
– Au fost peste 20 și ceva de manifestări culturale, legate de producţia de carte din R. Moldova. Pe lângă faptul că au avut loc lansări de carte, precum „Carte de Poezie 2012” și „A-Z. Best” de Emil Galaicu-Păun, „În ambuteiaj” de Leo Butnaru, o serie de cărți ale tinerilor autori: Iulian Ciocan, Mihaela Perciun, Ion Anton, Ioan Mânăscurtă, Gheorghe Erizanu și mulți alții. S-a lansat dicționarul „Eminescu” al academicianului Mihai Cimpoi, s-a relansat cartea lui Nicolae Dabija „Temă pentru acasă”. Autorii noştri – Mircea V. Ciobanu, Em. Galaicu-Păun şi Leo Butnaru au lansat cărţile confraţilor din dreapta Prutului. S-au organizat mese rotunde la standul R. Moldova, unde s-a vorbit despre priorități și oportunități pentru literatura română din Moldova. Scriitorii noştri au fost foarte solicitaţi pentru a se pronunţa referitor la procesul literar românesc la Radio România.
– Care a fost reacția publicului din București?
– Atunci când se lansa o carte sau avea loc o discuție, la standul R. Moldova erau prezenţi și scriitori din România, dar și mulți cititori, lectori, care au venit să cumpere cărți, să se intereseze de fenomenul artistic din stânga Prutului, să vorbească despre ceea ce avem în comun şi mai puţin despre ce ne desparte, să-și împărtășească impresiile, sugestiile, să caute şi poate să găsească posibilităţi de a colabora în domeniul artistic. A existat un dialog civilizat, firesc, de la suflet la suflet, fără niciun complex de inferioritate sau de superioritate dintr-o parte sau din alta. Totul s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, o atmosferă de lucru și destul de degajată.
– Literatura R. Moldova a fost apreciată la Târg. Ce am putea face pentru a promova în continuare o imagine bună a literaturii din Moldova?
– Această întrebare s-a pus și în cadrul Congresului diasporei, de la Chișinău, care a avut loc o lună în urmă. Am propus un proiect Guvernului RM, în care preconizăm să organizăm echipe de intelectuali din țară care ar merge la Lisabona, Paris, Atena, Viena etc. și ar aduce oamenilor o informație despre țara noastră, având şi o antologie de texte create în Moldova. Europenii sunt foarte curioși să descopere noi entități, care li se apropie ca sensibilitate. Astfel, am promova o imagine a culturii RM și am da posibilitatea acestor intelectuali, care nu prea au avut ocazia să iasă din țară, să afle ce făină se macină dincolo și să-și realimenteze bateriile creative. Sper din tot sufletul ca proiectul propus să aibă susţinere şi să putem promova imaginea ce ne reprezintă.
– Vă mulțumesc pentru interviu!
Din partea Moldovei s-au prezentat mai multe edituri și scriitori basarabeni precum Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Leo Butnaru, Lucreţia Bârlădeanu, Emilian Galaicu-Păun, Gheorghe Erizanu, Ion Mânăscurtă, Vladimir Beşleagă, Ion Anton, Mircea V. Ciobanu și alți reprezentanți ai literaturii basarabene.
Lucreția Bârlădeanu recomandă:
„Ţesut viu” de Emilian Galaicu-Păun
„Acasă pe câmpia Armaghedonului” de Marta Petreu
„Ploile amare” de Alexandru Vlad
„Matei Brunul” de Lucian Dan Teodorovici
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
