RÂURI PE CALE DE DISPARIŢIE. Moldova este una din cele mai vulnerabile ţări din regiune din punctul de vedere al resurselor de apă, fiind poziţionată printre ultimele din Europa la capitolul aprovizionare cu apă pe cap de locuitor. Simbolul problemelor în domeniul apelor e râul Bâc, arteră ce curge prin capitala Chişinău şi care, acum, este pe cale de dispariţie. Generaţia mai în vârstă îşi aminteşte că, nu cu mult timp în urmă, râul Bâc a fost chiar navigabil. Tinerilor de azi însă le vine greu să creadă aşa ceva, râul fiind complet secat în timpul lunilor fierbinţi de vară.
Două dintre cele mai mari râuri ale sale, Nistru şi Prut, Moldova le „partajează” cu ţările vecine Ucraina şi România. Deşi nu are ieşire la mare, din punct de vedere geografic ţara aparţine bazinului Mării Negre. Cooperarea cu alte ţări din regiunea Mării Negre ar putea asista RM în rezolvarea problemelor proprii de alimentare cu apă, dar pentru aceasta e nevoie de dezvoltarea unei legislaţii adecvate în domeniu şi de mecanisme pentru gestionarea eficientă a resurselor de apă transfrontaliere. Proiectul UE pentru gospodărirea apelor caută să ajute ţara şi vecinii săi în direcţia obţinerii acestor obiective. În RM, proiectul se axează pe o serie de aspecte-cheie, inclusiv pe elaborarea de norme şi regulamente, acordarea suportului în elaborarea noii legislaţii în domeniul apelor şi revizuirea standardelor de calitate a apei.
CONVERGENŢĂ PAS CU PAS. „Pentru noi, participarea în acest proiect şi în Iniţiativa pentru Apă a UE este o şansă de a avea acces la experienţa valoroasă a UE şi preluarea celor mai bune practici în RM”, spune coordonatoarea naţională a proiectului privind guvernarea apelor, Ludmila Gofman. O provocare comună pentru toate ţările partenere a fost de a lăsa în urmă practicile învechite, moştenite de la Uniunea Sovietică. Expertul-cheie al proiectului, Paul Buijs, explică: „De exemplu, în vechiul sistem sovietic, standardele pentru piscicultură includeau limite pentru 1349 de substanţe. Acest lucru poate fi normal din punctul de vedere al mediului, însă pentru multe dintre ele nu există o metodă de analiză care le poate măsura la concentraţii scăzute şi nimeni nu ştie dacă acestea sunt relevante pentru fiecare ţară”. Totuşi, în opinia sa, Directiva-cadru a UE privind Apa (DCA) este prea complicată pentru Moldova şi alte ţări EECAC, pentru ca să fie adoptată integral – în special, din cauza necesităţii de a evalua calitatea stării apei folosind date hidrobiologice. În absenţa unor informaţii complete şi fiabile de monitorizare biologică, este necesară folosirea unui mod mai simplu de stabilire a obiectivelor pentru corpurile de apă, care va oferi o bază pentru gestionarea apei până când acestea pot fi dezvoltate la nivelul înalt necesar de monitorizare biologică.
În cadrul proiectului WATGOV WEST, Moldova a identificat cele mai importante componente ale legislaţiei UE în domeniul apelor, care pot asista ţara în abordarea preocupărilor legate de mediu şi care sunt fezabile din punct de vedere economic, instituţional şi financiar. Sistemul de standarde de calitate a apei, elaborat în RM, a fost rapid acceptat şi de către alte ţări, în situaţia în care toate au ajuns la concluzia că au nevoie de înlocuirea sau reformarea vechiului sistem sovietic. Din momentul în care ţările respective au convenit să racordeze legislaţia în domeniul apelor şi practicile de management a apelor cu cele ale UE, sistemul dat le-a oferit o cale spre punerea în aplicare a principiilor DCA fără a fi obligate, pentru început, să implementeze programe complexe şi costisitoare de monitorizare biologică. Sistemul fizico-chimic ar putea fi implementat rapid. Un alt avantaj al proiectului e rolul său în consolidarea cooperării între părţile interesate în măsurile de reducere a poluării apelor şi îmbunătăţirea tratării apelor reziduale, cu beneficii evidente pentru public, prin prisma impactului acesteia asupra apei potabile şi de scăldat.
NOILE ABORDĂRI AU NEVOIE DE INSTITUŢII NOI. Direcţia bazinieră de Gospodărire a Apelor din cadrul Agenţiei „Apele Moldovei” este o instituţie nouă în RM. Ea a apărut recent, datorită noii abordări de gospodărire a apelor regiunilor teritorial-baziniere prevăzute în Directiva-cadru a UE privind Apa. Şeful direcţiei, Victor Bujac, a rezumat noua abordare în perspectiva cooperării transfrontaliere: „RM şi Ucraina împart acelaşi bazin al râului Nistru, ceea ce înseamnă că ţările trebuie să găsească o cale să-l gestioneze în comun, şi această abordare creează o bună platformă de cooperare”. Calitatea apelor de suprafaţă afectează întregul ecosistem – fapt conştientizat şi acceptat de toţi – , iar aceasta face cooperarea publică şi implicarea activă a ONG-urilor din domeniul mediului indispensabile. Bujac consideră că noua legislaţie va îmbunătăţi condiţiile pentru activităţile economice şi va facilita investiţiile în infrastructura de gestionare a apelor.
În ceea ce priveşte râul Bâc, acesta a constituit obiectul unei evaluări atente de către experţii proiectului. Şeful adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat, Valentina Tapeş, speră că într-o bună zi, cu ajutorul instrumentelor UE de gestionare a apei, râul va reveni la viaţă. „Noi monitorizăm situaţia. Misiunea de evaluare este doar primul pas. Cum ar fi o capitală europeană fără un râu frumos? Următorul pas trebuie să fie pentru a găsi modalităţi practice de reabilitare a râului, luând în considerare cele mai bune practici ale Uniunii Europene”, a conchis ea.
„Guvernarea apelor în ţările de vest ale EECAC” asistă ţările Europei de Est şi din Caucazul de Sud în alinierea la standardele UE pentru asigurarea distribuirii echitabile a apei, şi sprijină dezvoltarea unor mecanisme de reglementare şi proceduri instituţionale pentru planurile de gestionare a bazinelor hidrografice.
Ţările participante: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina
Perioada: aprilie 2008 – mai 2010
Buget: 2,2 mln. euro + 0,8 mln. euro pentru echipament (TACIS regional 2005)
Obiectiv: Proiectul are ca scop să contribuie la reducerea poluării, partajarea echitabilă şi promovarea utilizării eficiente a resurselor de apă limitate şi la îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă comune, cum ar fi râurile transfrontaliere. Proiectul urmăreşte să îmbunătăţească, să implementeze şi să aplice legislaţia în domeniul apelor, precum şi să contribuie la convergenţa acesteia la standardele UE. Ţările vestice partenere – Belarus, Moldova şi Ucraina -, precum şi Armenia, Azerbaidjan şi Georgia în Caucazul de Sud, au bazine hidrografice şi ape comune cu UE, ceea ce face ca managementul apelor transfrontaliere să fie o prioritate.
Irina Severin
