Ascunsă în spatele munţilor Carpaţi, regiunea cea mai vestică a Ucrainei, Transcarpatia, are partea sa de probleme. Însă printre cele mari nu se regăseşte şi separatismul etnic, notează The Economist.
Cu toate acestea, comunităţile de ruteni şi de maghiari ai acestei regiuni din sud-vestul Ucrainei, cea mai îndepărtată de conflictul de la graniţa cu Rusia, au devenit o ţintă pentru propaganda rusă ce vizează divizarea societăţii ucrainene.
La jumătatea lunii martie, presa ucraineană a redifuzat un raport care arată că organizaţii ale rutenilor transcarpatici – micul grup slavon împrăştiat la graniţele Ucrainei, Slovaciei şi Poloniei – ar fi ţinut un congres prin care "cereau recunoaşterea identităţii lor naţionale şi autonomia teritoriului lor".
S-a dovedit însă că respectivul congres a fost inventat în întregime de către agenţia rusă de ştiri TASS.
În Transcarpatia, ştirea falsă a stârnit agitaţie la Casa Ruteană din Muncaci, oraş aflat la poalele Carpaţilor. Rutenii locali spun că Petro Ghetko, un "lider rutean" citat de TASS, care se autointitulează "prim-ministrul Ruteniei Carpatice", nu a mai fost văzut în Transcarpatia de câţiva ani. Se crede că Ghetko, căutat în Ucraina, s-ar afla în Rusia.
"Rusia încearcă să joace cartea ruteană în Transcarpatia", a spune Ievghen Jupan, medic primar al spitalului regional de copii din Muncaci şi preşedinte al Sfatului Popular al Rutenilor din Transcarpatia, o organizaţie umbrela de grupări civice.
Jupan nu mai acordă interviuri presei din Rusia, despre care spune că i-a manipulat declaraţiile în trecut.
De fapt, revendicările organizaţiilor rutene din Ucraina sunt modeste. În luna ianuarie, câteva dintre ele au difuzat o declaraţie prin care îşi exprimau susţinerea pentru drumul Ucrainei către democratizare şi integrare europeană.
Cerinţa cea mai îndrăzneaţă a fost de a restabili rutenii drept categorie etnică oficială în Ucraina, reparaţie după regimul sovietic.
Etnicii maghiari şi presiunile pentru autonomie din Ungaria
Există mai multă tensiune privind statutul celor 156.000 de etnici maghiari ai Ucrainei, însă în mare parte această provine din afară ţării. Viktor Orban, premierul Ungariei şi unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Vladimir Putin în Europa, a cerut în mod repetat autonomie pentru maghiaro-ucraineni. Orban chiar a găsit un fel de aliat în Laszlo Brenzovics, liderul Asociaţiei Culturale Maghiare din Transcarpatia (KMKSZ) şi totodată membru al Parlamentului ucrainean, unde reprezintă partidul preşedintelui Petro Poroşenko.
Însă Brenzovics n-a mers niciodată aşa de departe ca Jobbik, partidul de extremă dreapta al Ungariei, care numeşte criza ucraineană o oportunitate "de a rezolva în cele din urmă situaţia maghiarilor transcarpatieni".
Epicentrul culturii maghiare din Ucraina este oraşul Bereg, de 24.000 de locuitori, aflat lângă graniţa cu Ungaria, aşezare ce a fost încorporată pe actualul teritoriu ucrainean abia în anul 1945. Sute de steaguri în culorile Ungariei – alb, verde şi roşu – flutură pe monumente. Plăcuţele cu denumirile străzilor sunt bilingve, iar limba maghiară poate fi folosită în unele scopuri administrative. Mulţi localnici au profitat de o procedura simplificată de naturalizare pentru a obţine cetăţenia maghiară, începând cu 2010.
De la sediul sau central din Ujhorod, la graniţa cu Slovacia, KMKSZ nu şi-a ascuns simpatia faţă de separatiştii proruşi din estul Ucrainei, cerând o soluţie paşnică la conflict şi drepturi mai mari pentru minorităţi, precum şi crearea unor unităţi administrative în concordanţă cu liniile etnice.
Brenzovics a preluat cauza populară a opoziţiei faţă de mobilizarea militară, susţinând că Ucraina nu ar trebui să trimită "un tânăr de la ţară sau un tată din sat" într-o zona de război. Jobbik, în schimb, denunţă "guvernul marionetă de la Kiev", despre care susţine că "serveşte intereselor puterilor atlantice".
Pe partea maghiară, cauza transcarpatică reprezintă o şansă pentru ultranaţionaliştii Jobbik să dea o lovitură formaţiunii Fidesz. Viktor Orban va continuă să joace acest joc politic, însă nu are nicio intenţie să provoace violente. În ce-i priveşte pe ruteni, aceştia nu au niciun sponsor din afară care să încerce să instige la separatism.
Teoreticianul politic Benedict Anderson s-a referit la statele-naţiune că la "comunităţi imaginate", însă unele dintre asemenea comunităţi sunt mai imaginate decât altele. Dacă presă rusă vrea să găsească mişcări separatiste etnice semnificative în Ucraina transcarpatică, va trebui să continue să le inventeze, încheie The Economist.
sursa: ziare.com
