Top locuri din România pe care trebuie să le vezi măcar o dată în viaţă // FOTO

Istoricul şi existenţa multiplelor forme de relief fac ca România să deţină nenumărate obiective turistice de neratat. Iată 10 locuri impresionante din România pe care orice turist trebuie să le viziteze.

Alba Iulia

Situată în zona central-vestică a României, Alba Iulia este un oraş cu o rezonanţă istorică aparte pentru poporul român. Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia se proclama Marea Unire a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu ţara-mamă. Aşezat în centrul podişului ardelean, oraşul a fost de-a lungul istoriei puntea către zonele înconjurătoare, bogate în zăcăminte de metale preţioase, sare şi podgorii renumite. Odată ajunşi în zonă puteţi alege traseul celor Trei Fortificaţii. Pe acest traseu se află Castrul Roman (106 d. Hr.), Cetatea Medieveală (sec.XVI-XVII) şi Cetatea Alba Carolina. Cetatea Alba Iulia sau Alba Carolina rămâne însă cea mai impresionantă deoarece cuprinde între zidurile sale toate fortificaţiile. Cetatea a fost ridicată între 1714-1738 şi este considerată cea mai reprezentativă cetate bastionară de tip Vauban din România. Fortificaţia avea să îndeplinească un dublu rol în perioada ocupaţiei habsburge: cea de apărare împotriva invaziilor turceşti, cât şi ca simbol al consolidării puterii Imperiului Habsburgic în Transilvania. Zidurile cetăţii se întind pe un perimetru de 12 kilometri. Între zidurile acestei cetăţi au avut loc o serie dintre cele mai importante evenimente istorice ale poporului român, de la epilogul răscoalei lui Horea la Marea Unire a Transilvaniei cu România din 1 decembrie 1918.

În faţa porţii a treia a cetăţii Alba Carolina se află un alt monument ce merită vizitat: obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan. Monumentul a fost ridicat în 1937 în memoria conducătorilor răscoalei din 1784-1785.

Un alt simbol al oraşului este Catedrala Încoronării. Prima piatră de temelie a catedralei a fost amplasată pe 24 aprilie 1921. Pe 15 octombrie 1922, aici era încoronat regele Ferdinand, alături de regina Maria, ce au devenit conducătorii României Mari. Catedrala a fost construită într-un stil neo-românesc cu influenţe bizantine.

Castelul Huniazilor

Un alt loc deosebit care trebuie vizitat în ţara noastră este Castelul Huniazilor, considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume. Din 1278 regăsim prima atestare documentară a castelului sub semnul Casei de Anjou. În jurul castelului s-au format de-a lungul timpului diferite legende care îi redau un aer de basm. Conform uneia dintre acestea, Sigismund de Luxemburg ar fi lăsat însărcinată pe una dintre frumoasele localnice, iar pentru a-şi acoperi fapta, acesta i-l oferă tinerei ca soţ pe cneazul Voicu Corvin, iar copilului îi oferă un inel de aur prin care cneazul să-l poată recunoaşte ca moştenitor. În timpul unui popas al familiei Voicu, inelul tânărului este furat de un corb. În acel moment, Ioan de Hunedoara, chiar dacă era doar un copil, ia arcul şi ţinteşte corbul astfel recuperând inelul. Legenda stă astfel la baza simbolului casei, un corb cu un inel în cioc.

Conform site-ului oficial al obiectivului turistic, Ioan de Hunedoara începe în 1440 să trasforme cetatea într-un adevărat castel. Sunt construite două curtine (ziduri de apărare) în jurul vechii cetăţi, dar şi turnuri circulare şi rectangulare. Printre cele mai importante structuri ale castelului se numără Turnul Capistrano, Sala Cavalerilor, Turnul buzduganelor, Buzduganul Alb (spaţiul în care erau depozitate bucatele) şi Sala Dietei. În 1784, castelul devine loc de refugiu pentru Horea, Cloşca şi Crişan. Istoricii din acea perioadă susţin că după încetarea răscoalei cele două încăperi de la intrarea castelului au fost utilizate pentru torturarea prizonierilor, încăperile pot fi vizitate şi în prezent.

O altă legendă iubită de vizitatorii locului este cea a fântânii aflate în curtea castelului. Având o adâncime de 30 de metri, fântâna ar fi fost săpată de prizonieri turci, care şi-ar fi recăpătat libertatea după ce ajungeau la stratul de apă. Conform legendei, inscripţia de pe fântână înseamnă: ”Apă aveţi, dar suflet, nu”. Conform istoricilor, inscripţia se traduce astfel: ”Cel care a scris această inscripţie este Hasan, care trăieşte ca rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică.”

Delta Dunării

Nu putem să nu menţionâm în acest top şi zona unică a Europei din Dogrobea, Delta Dunării. Ca întindere se află pe locul doi în Europa, după delta fluviului Volga, având 5.500 de kilometri pătraţi. Conform Info-Delta, 82% din deltă aparţine României, restul fiind localizat pe teritoriul Ucrainei. La Pătlăgeanca, Dunărea se bifurcă în două braţe, Chilia la nord şi Tulcea la sud, apoi la Ceatalul Ismail, cel din urmă se desparte în braţul Sulina şi Sf. Gheorghe. În zonă pot fi întâlnite toate speciile vegetal-lacustre ale Europei.

În Delta Dunării ai ocazia să observi 1.830 de specii de plante şi copaci, peste 2.440 de specii de insecte, 91 de specii de moluşte, 11 specii de reptile, 90 specii de amfibieni, 320 de specii de păsări şi 44 de specii de mamifere. De asemenea în apele Dunării se află 133 de specii de peşti.

Delta Dunării găzduieşte cea mai veche rezevaţie naturală din România, Pădurea Letea, arie protejată încă din 1938. Aici se află şi caii sălbatici ai deltei. Sulina este o altă zonă care merită vizitată, aici fiind locul unde puteţi admira cum Dunărea se varsă în Marea Neagră. Printre altele, în zonă vă puteţi relaxa pe plajele sălbatice precum cele de la Gura Portiţei, Sulina sau Sf. Gheorghe, puteţi pescui sau doar admira fauna şi flora.

Mănăstirea Voroneţ

Construită în 1488 de către Ştefan cel Mare, Mânăstirea Voroneţ se situează în judeţul Suceava, la 5 km de Gura Humorului. Conform Romanian Monasteries, Biserica Sfântul Gheorghe care face parte din mănăstire a devenit cunoscută atât pentru frescele exterioare, cât şi datorită culorilor vibrante utilizate pentru figurile amplasate pe fondul albastru. Conform textului amplasat la intrare, biserica a fost construită în mai puţin de patru luni, arhitectura sa cuprinzând influenţe gotice.

Mănăstirea ce este clasată ca monument UNESCO a fost supranumită ”Capela Sixtină a Estului” datorită frescei ”Judecăţii de apoi” pictată pe celebrul pigment ”Albastru de voroneţ”, renumit pentru rezistenţa sa în faţa condiţiilor climatice aspre. Conform unor documente istorice, muncitorii din acea perioadă erau plătiţi în butoaie cu ţuică, chiar acest tip de alcool fiind ingredientul ce ajuta la obţinerea pigmentului. Ipoteza a fost confirmată şi de testele de laborator realizate asupra tencuielii mănăstirii care au dovedit prezenţa urmelor de ţuică.

Transfăgărăşan

Transfăgărăşanul este drumul care face legătura între zonele istorice Muntenia şi Transilvania, traversând Munţii Făgăraş. Drumul începe din localitatea Bascov, judeţul Argeş, şi se desfăşoară pe 152 de kilometri până în localitatea Cârtişoara din judeţul Sibiu.

După finalizarea hidrocentralei de la Vidraru, Ceauşescu se decide să continue planurile create în 1960 privind construirea unui drum ce tranzitează Munţii Făgăraşului. Conform Transfăgărăşan.info, lucrările au început în decembrie 1969 din ambele capete de la sud şi nord. Planul iniţial al lui Ceauşescu era de utilizare a drumului cu singură bandă pentru preluarea masei lemnoase, dar acest lucru avea să se schimbe în 1971, când dictatorul cere construirea unei alte benzi, devenind astfel un drum naţional.

Drumul a fost finalizat şi deschis în 20 septembrie 1974, iniţial drumul avea să poarte numele lui Ceauşescu, dar acesta a refuzat propunerea. Ruta din prezent a fost finalizată în 1980. În memoria soldaţilor şi a civililor morţi în timpul lucrărilor au fost construite două monumente – ”Poarta Geniştilor” la cota 1.200 şi Poarta Întâlnirii la cota 1.600. Traseul a devenit renumit după prezentatorii emisiunii Top Gear l-au catalogat ca fiind cea mai spectaculoasă şosea montană din lume.

Muzeul ASTRA

Situat în Sibiu (pădurea Dumbrava), Muzeul ASTRA este al doilea cel mai mare muzeu în aer liber din lume. În urmă cu un secol, românii din Transilvania au decis organizarea la Sibiu a unui loc în care să reunească o colecţie etnografică a poporului român. Format cu sprijinul Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, locul avea rolul de păstra şi pune în valoare cele mai reprezentative tradiţii, obiceiuri şi meşteşuguri ale României. În 1905 a avut loc prima expoziţie a Muzeului ASTRA, conform MCPT.

În componenţa muzeului se află peste 300 de clădiri, mori de vânt de apă, prese pentru ulei, vin şi fructe. Arhitectura clădirilor este diferită, fiecare prezentând stiluri din diferitele zone ale României. Aleile din cadrul muzeului se întind pe 10 kilometri, acestea putând fi străbătute la pas cu trăsura sau iarna cu sania, de asemenea, cele două lacuri artificiale din componenţa muzeului se pot tranzita cu barca.

Muzeul se întinde pe o suprafaţă de 96 de ha, pe 42 dintre aceştia aflându-se expoziţia propriu-zisă. În cadrul muzeului sunt reunite meşteşugurile (olărit, prelucrarea metalelor, a lemnului şi a textilelor), ocupaţiile (pescuit, agricultură şi viticultură), industriile (morărit şi cea a uleiului) şi arta tradiţională românească (arta şi arhitectura populară). De asemenea, aici au fost aduse şi reconstruite 400 de case ţărăneşti, edificii rurale şi instalaţii simple. Aşadar, dacă doriţi să descoperiţi România într-o singură zi, Muzeul ASTRA vă poate oferi chiar acest lucru.

Cimitirul vesel de la Săpânţa

Deşi faima cimitirului de la Săpânţa a trecut demult graniţele României, nu putea să lipsească din acest top datorită unicităţii sale la nivel global. Amplasat în Maramureş şi înconjurat de Munţii Carpaţi, cimitirul a fost creat de meşterul maramureşean Ioan Stan Pătraş. Artistul a reuşit să îmbogăţească tradiţiile româneşti prin stilul unic în care sunt create şi decorate crucile din lemn. În 1930, artistul, sculptorul şi poetul a creat cimitirul. În peste 50 de ani, Pătraş a realizat sute de cruci inscripţionate cu texte umoristice. Conform RomanianMonasteries, ar exista o legendă care sugerează că atitudinea veselă în faţa morţii este un obicei dacic. Aceştia vedeau moartea ca pe o întâlnire cu zeul suprem Zamolxe.

Crucile sunt sculptate din lemn de stejar, apoi pictate pe un fundal albastru, denumit ca şi în cazul celui de la Voroneţ ”Albastru de Săpânţa”. După uscare, crucile sunt decorate cu culori vibrante care ilustrează modul în care persoana a decedat. Pe fiecare cruce este scrisă o scurtă poezie pe care persoana decedată o transmite celor care trăiesc. Nu putem să nu amintim aici unul dintre cele mai cunoscute epitafuri ”Sub această cruce grea. Zace biata soacră-mea. Trei zile de mai trăia. Zaceam eu si cetea ea…”. După moartea lui Pătraş, munca sa a fost preluată de Dumitru Pop Tîncu.

Viscri

În judeţul Braşov este situat satul Viscri. Locul a devenit cunoscut în întreaga Europă după ce prinţul Charles şi-a cumpărat aici o casă în 1996. Însă satul este cunoscut şi datorită bisericii fortificate care din 1999 a devenit patrimoniu mondial UNESCO. Conform Viscri-Info, în secolul XII regele ungar Geza al-II-lea le-a cerut coloniştilor saşi să populeze zona estică a regatului său. În timpul colonizării, capela construită de saşi s-a transformat în actuala Biserică din Viscri. În secolul XVI, biserica este lărgită şi decorată cu elemente artistice valoroase. Unul dintre elementele impresionante ale bisericii este cristelniţa, construită dintr-un capiteliu romanic din sec. XIII. În afară de biserica şi cetatea, restaurate în 1970-1971, în satul Viscri pot fi admirate peisajele naturale excepţionale, pădurile de stejar şi fag, dar şi păsările din zonă. Un alt obiectiv al satului este reprezentat de meşteşugarii zonei ce produc pâslă sau obiecte din fier prin metode vechi de sute de ani.

Salina Turda

Salina Turda este situată în zona Durgău-Valea Sărată din Transilvania. Săpăturile pentru extragerea sării au început încă din Evul Mediu, iar în 1932 acestea au fost sistate. În 1992, salina se redeschidea însă în acest moment cu scopul unui obiectiv turistic. Printre obiectivele turistice ce merită vizitate în cadrul salinei se numără: Galeria Franz Josef (intrarea veche), Mina Iosif, balconul Minei Iosif cunoscut şi ca sala ecoului, sala puţului de extracţie, Mina Rudolf, Mina Ghizela, Altarul şi Scara Bogaţilor.

De asemenea, în interiorul salinei pot fi observate utilajele medievale cu care era realizată extracţia sării. Acestea fiind considerate unice în Europa.

Cascada Bigăr

Cascada Bigăr se află în Parcul Naţional Cheile Nerei din judeţul Caraş-Severin. Dacă până acum v-am prezentat cetăţi şi castele construite de mâna omului, casacada Bigăr este un monument al naturii care are ca sursă izvorul cu ape cristaline Bigăr. Situată pe paralela de 45 de grade care străbate România, cascada are o înălţime de 7-8 metri şi aspectul unui con acoperit de muşchi. Precum Castelul Huniazilor şi acest obiectiv este înfrumuseţat de legenda creată în jurul său. Conform legendei, o familie de ţărani din Valea Almăjului îşi dorea nespus un urmaş. Într-una dintre nopţii, femeii i s-a arătat în vis o vrăjitoare care i-a spus să bea apă din izvorul de sub stâncă pentru a rămâne însărcinată. Vrăjitoarea a precizat că în cazul în care va fi fată, aceasta nu se va putea îndrăgosti, altfel va muri.

Femeia a băut apă şi la scurt timp a născut o faţă, care s-a întrăgostit de un tânăr pe nume Bigăr. Fata a fost închisă de tatăl său în grota de lângă izvorul dintre lumi. Înduplecată de plânsetul fetei, vrăjitoarea i-a transformat părul într-o cascadă pe care se prelingeau lacrimile ei. Conform legendei, flăcăul s-a aruncat în apele cascadei, murind împreună cu fata, cei doi regăsindu-se pe lumea cealaltă.

Cascada a fost recunoscută şi la nivel internaţional. În cadrul unui top realizat de The World Geography ocupând primul loc. În timpul verii, cursul apei din cascadă crează o privelişte uimitoare, însă iarna ţurţurii de gheaţă formează aşa-numitul Palat de Cleştar.

Sursa: descopera.ro