Pentru o zi, cei care au absolvit facultatea acum 20-30 de ani s-au simţit din nou studenţi chemaţi la ore. Conform tradiţiei, la ceremonia dedicată aniversării a trei decenii de la fondarea Facultăţii de Jurnalism, 45 de ani de la înfiinţarea învăţământului ziaristic şi 50 de ani de la înfiinţarea învăţământului biblioteconomic, sunetul clopoţelului a fost nelipsit, Mihai Guzun, actualul decan al facultăţii, a ţinut să le reamintească celor prezenţi semnificaţia acelui sunet care, involuntar, te face să-ţi aminteşti de clipele frumoase trăite aici.
Amintiri plăcute, visuri şi realizări frumoase, felicitări şi urări de bine – toate s-au regăsit în discursurile celor care au venit să celebreze într-un cadru festiv 30 de ani ai Facultăţii de Jurnalism. Rectorul USM, Gheorghe Ciocan, a ţinut să remarce misiunea deosebită ce le revine dascălilor acestei facultăţi, subliniind faptul că anume ei sunt cei care „educă o generaţie nouă de jurnalişti inteligenţi şi corecţi, o generaţie cu poziţii civice, o generaţie care să participe la edificarea statului de drept, la reformarea economiei naţionale”.
Cu un zâmbet larg pe faţă şi o sclipire sărbătorească în ochi, Silvia Grossu, dr. conf. în cadrul Facultăţii de Jurnalism şi absolventă a aceleiaşi facultăţi în prima promoţie, îşi aminteşte de atmosfera de atunci.
„Eram la anul trei şi fiecare grupuşor îşi făcea ziarul său de perete, îl desena, îl scria de mână, pentru că nu aveam oportunităţile de acum, şi cei care îl afişau din ajun veneau de la cinci dimineaţă să îl păzească, fiindcă a fost un caz când ziarul de perete a fost scos de o altă grupă. Era un activism extrem de dinamic, dar acum noile tehnologii afectează un pic creativitatea studentului. Nu pot să zic că studenţii de azi nu sunt creativi, inventivi, pentru că, de fapt, la noi la Jurnalism vin întotdeauna persoane care au ce să spună şi au acea sclipire în ochi care îi trădează din start”, a spus Silvia Grossu. Ea a ţinut să sublinieze că, acum trei decenii, era cu mult mai greu să fii admis la Facultatea de Jurnalism decât acum. „Erau foarte mulţi doritori şi locuri puţine”, îşi aminteşte conferenţiara. „Mă bucur că fac parte din acea generaţie de jurnalişti care şi-au făurit o carieră frumoasă în domeniu, au organizat şi fondat organizaţii noi în mass-media. Sunt încântată de succesele colegilor mei Varvara Buzilă, Val Butnaru, Gheorghe Budeanu, Nicolae Roibu, Tamara Severin sau Nina Neculce. Avem atâţia absolvenţi printre scriitori, dramaturgi, epigramişti, compozitori!”.
Şi primul decan al Facultăţii de Jurnalism, Gheorghe Gorincioi, s-a arătat încântat de faptul că marea majoritate a absolvenţilor au o carieră frumoasă, unii dintre care manifestându-se chiar în Guvernul R. Moldova. Gheorghe Gorincioi a devenit decanul facultăţii la vârsta de 30 de ani şi spune că a fost o adevărată provocare pentru el. „Am lucrat aici mai mult de zece ani, apreciez înalt cadrele care activează în domeniu şi mă bucur că mulţi tineri aleg această profesie. Regret că mulţi dintre foştii colegi nu mai sunt în viaţă”, a menţionat primul decan. „Pe atunci era mult mai greu de învăţat la Facultatea de Jurnalistică, fiindcă pregătirea se făcea pe baza ştiinţelor filologice, se preda mai mult limba şi literatura, se studia şi o limbă străină”, îşi aminteşte ex-decanul. Acesta a ţinut să remarce că „pentru a scrie bine, trebuie să gândeşti bine, dar cei care gândesc bine trebuie să scrie corect. Din păcate, unele persoane pot avea idei bune, dar nu le pot prezenta într-un ambalaj lingvistic accesibil publicului, de aceea posedarea limbii este un element fundamental pentru un tânăr ziarist”, a conchis Gheorghe Gorincioi, fost decan şi actualul preşedinte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
Actuala şefă a Catedrei de jurnalism, Georgeta Stepanov, făcând o comparaţie între atmosfera de atunci când era studentă şi cea de acum, când face parte din colectivul de profesori ai facultăţii, a subliniat că „tinerii de astăzi sunt mult mai conştienţi şi mai bine pregătiţi, cu o cultură politică şi socială mai înaltă decât cei care s-au format ca specialişti în perioada totalitaristă. Astăzi există condiţii de dezvoltare a aptitudinilor şi de testare a lor până la venirea la facultate, datorită numeroaselor organizaţii care se preocupă de instruirea tinerilor jurnalişti. Astfel, cei care vin la facultate, de cele mai dese ori, sunt deja cu personalitatea formată, iar nouă, profesorilor, nu ne mai rămâne decât să îi învăţăm să gândească liber şi să se afirme ca lideri de opinie”, a remarcat Georgeta Stepanov.
Facultatea de Jurnalism a fost fondată în anul 1980. Actualmente, la facultate îşi fac studiile circa 1000 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi. Procesul educaţional este ghidat de 64 de cadre didactice, inclusiv cinci doctori habilitaţi, 18 conferenţiari universitari/doctori în ştiinţe.
