Lumea

(TURISM) România: curiozităţi şi superlative

Cât de greu poate fi să cunoşti o ţară de 240.000 km², cu 20 de milioane de locuitori, 260 de oraşe, 2700 de comune, 900 km de munţi, 18.000 de biserici, mii de ani de istorie neîntreruptă şi un şir nesfârşit de poveşti despre toţi şi despre toate acestea, e de la sine înţeles. De aceea, între peregrinările obişnuite şi destinaţiile plănuite, ar mai rămâne loc oricând pentru câteva rânduri despre curiozităţi şi superlative româneşti.

● România a îmbogăţit patrimoniul cultural intangibil al umanităţii cu trei creaţii populare: ritualul căluşarilor, doina şi meşteşugul olarilor din Horezu.

● 85 de lacuri glaciare oglindesc înălţimile colţuroase ale Munţilor Retezat, în cel mai impresionant parc naţional montan al României. Vestigii ale perioadei de glaciaţiune cuaternară, căldările de la 2000 de metri au pierdut urma gheţarilor de odinioară în adâncimile tăurilor cu unde sclipitoare. Cel mai mare iezer glaciar este Bucura, cu un luciu de apă de 11 ha, iar cel mai adânc lac glaciar din România este Zănoaga – 29 de metri, din acelaşi Retezat.

loading...

● Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” din Piaţa Mică a Sibiului deţine în colecţia sa o mumie cu sarcofag, având o vechime de peste 2000 de ani. Piesa, donată în 1907 de consulul Hermann von Hannenheim, stă la loc de cinste alături de arcuri şi săgeţi, tolbe, vase, bijuterii, statuete antropomorfe, monede şi multe alte obiecte ce au fost luate ca amintire de neobositul călător şi negustor Franz Binder.

● Despre ţinutul din jurul Sovejei (în Munţii Vrancei), bogat în păduri de brazi şi pini, se spune că are cel mai ozonat aer din Europa. Pentru cel mai poluat aer din România se luptă localităţile Copşa Mică (jud. Sibiu) şi Bucureşti.

● E bine de ştiut că pe str. Londra nr.39 din Bucureşti, cei care sunt interesaţi de cartografie, carte şi artă pot admira cele peste 800 de piese expuse în Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi.

● Într-unul dintre cele mai vechi aşezăminte monastice din ţară, Mânăstirea Hodoş-Bodrog (jud. Arad), deasupra uşii de intrare în biserică, dar pe dinăuntru, se găseşte o casetă din lemn cu vitrină, păstrând coarnele taurului din legendă. Povestea spune că animalul a lovit o movilă, dând la iveală Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului. Pe locul respectiv, credincioşii au ridicat prima mânăstire, atestată documentar în 1177.

● Cu înalţii săi pereţi din calcar, apropiaţi până aproape la un metru, Cheile Bistriţei (jud. Vâlcea) sunt cele mai înguste din România.

● Între localităţile Eşelniţa şi Dubova, într-un perete stâncos pe malul Dunării a fost cioplită cea mai înaltă sculptură din piatră a Europei: chipul regelui Decebal. Localizarea ei aici nu e întâmplătoare. Vizavi, pe malul sârbesc, se află Tabula Traiana, o placă veche de 2000 de ani ce aminteşte de campaniile militare ale lui Traian în Dacia şi de victoriile romanilor.

● Printre braţele Dunării, dar în jud. Brăila, un parc natural deosebit îndeamnă iubitorii de păsări să se pregătească bine pentru birdwatching: din cele câteva turnuri de observaţie ori de pe poteci marcate, ei pot să urmărească în tihnă egretele, cormoranii, stârcii, lopătari şi lebedele din ochiurile de apă ale Insulei Mici a Brăilei.

● Un drum forestier de plai, lung şi cu opintişuri, trece munţii dinspre Schela-Sâmbotin (jud. Gorj) spre Vulcan (jud. Hunedoara), prin Pasul Vâlcan (1621 m) din Munţii Vâlcanului. Linia lui şerpuită se aşază aproape paralel cu Valea Jiului, în stânga şi în dreapta răsfirându-se culmile ierboase. Întrebaţi despre el, localnicii vor spune că se numeşte „Drumul lui Mihai Viteazul”, fiindcă pe aici a trecut domnitorul în fruntea oştirii sale, în toamna anului 1600.

TIMPUL.MD


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.