Nu putu însă ţine prea mult uşa deschisă şi extrase la plesneală două farfurii acoperite care-i nimeriră sub mână. Scoase capacele şi înmărmuri: una era plină ochi cu brânză bulgărească de oaie şi alta, cu caşcaval. Chefni, fără să vrea. Stătea şi se uita când la o farfurie, când la alta şi înghiţea în sec. De când s-a certat la cuţite cu nevastă-sa, nu numai că dormeau separat, el în hol, şi ea în dormitor, dar ea îşi montă o ială în uşă, pe care o încuia peste noapte. Dimineaţa el îşi strângea patul pliant şi-l băga în debara, iar ea descuia lacătul şi mergea să se spele. Numai apa din robinet şi carcasa frigiderului mai erau comune. Încolo, fiecare cu banii săi. Ea îşi cheltuia banii cum o tăia prin cap şi el, aşijderea. Dar nu ştiu cum se făcea că primul care rămânea fără bani era el. Cam cu vreo două săptămâni înainte de salariu, Stiopa se trezea cu buzunarele goale. Aşa se întâmplă de când nu-şi mai vorbeau. Ba chiar mai mult, luna asta Stiopa se trezi fără nicio leţcaie cam la o săptămână după ce-şi scosese toţi banii de pe card. Adică mult prea repede. Parcă nu era prea risipitor, dar nu reuşea prea mult timp să-şi ţină bani la el, de parcă ar fi avut buzunarele ciuruite. Capac la toate, mai şi mâncau separat şi ea tare se mai enerva, când îl surprindea înfruptându-se din mâncărurile ei. O dată, după ce îl prinse păpându-i ciorba, aruncă cu oala în el. Brânza însă era mâncarea sa preparată. Şi Stiopa se pregătea să înfigă un cuţit în zăpada sidefie a brânzei, când realiză că aceasta este neîncepută. Cum să nu observe, dacă e neîncepută? Deunăzi, i-a scos ochii că s-a spălat pe mâini cu săpunul ei şi acum se temea să rişte şi băgă ambele farfurii în frigider. Dar în timp ce se apropia de uşă, se lumină la faţă. Stai aşa, dar caşcavalul ăla parca era început. Se repezi spre frigider. Puse caşcavalul pe un fund de lemn şi-l examină cu atenţie. Într-adevăr, de când îl cumpărase, caşcavalul se împuţinase vizibil. Franjuri de caşcaval se umflau în aer. Stiopa saliva de bucurie. Nu cred că o să observe, îşi zise el, dacă o să tai o felie subţire, dar foarte subţire, de caşcaval. Uite, să zicem, de acolo de unde a mâncat şi ea. Ar fi imposibil să-şi dea seama. Totuşi, ceva îl oprea să se decidă. Deodată, însă, înşfăcă cuţitul şi-l înfipse în caşcaval şi tăie o idee de caşcaval, pe care o întinse peste o felie de pâine, la fel de subţire. Sandvişul dispăru în gura lui Stiopa de parcă nici nu ar fi fost. Şi iar băgă farfuria în frigider. Şi iar se îndepărtă spre uşă. Dar când era gata-gata să iasă din bucătărie, se întoarse fulgerător cu paşi mari spre frigider, de unde iar scoase farfuria cu caşcaval. Şi-şi mai făcu un sandviş, la fel de subţire, dacă nu şi mai subţire decât precedentul, pe care-l molfăi cu ochii pe uşă, speriat să nu-l prindă Nataşa în flagrant delict. Dar, cu cât mânca mai mult, cu atât i se făcea o foame şi mai mare şi iar se trezi în faţa frigiderului, din care scoase farfuria cu sarmale. Sarmaua pe care o înfulecă îi trezi balaurul foamei. Simţea că înnebuneşte, nu altceva, de dorinţa de-a mai mânca ceva. Şi iar deschise uşa frigiderului. Dar, de data asta, scoase borcanul cu tocană de vânătă din care extrase doar trei linguri pline. Apoi scoase oala cu fasole. Apoi oala cu borş. Abia reuşi Stiopa să bage ceaunul cu carne de găină în frigider că prinse să geamă cheia în lacăt. Când Nataşa intră în bucătărie, Stiopa, îşi turna apă în cană. Nataşa trecu pe lângă el, ignorându-l. Din frigider scoase farfuria cu caşcaval, farfuria cu sarmale, borcanul cu tocană de vinete, oala cu fasole, oala cu borş, ceaunul cu carne din găină, şi se lingăvi din toate. Marea bucurie al lui Stiopa era aceea că ea nu realiză furtul. Dar nu se grăbi să se bucure. Începu să se bucure doar după ce nevastă-sa se încuie în dormitor şi adormi. Abia după aceea reveni şi el în bucătărie, reveni în vârful picioarelor, şi pescui din scrumieră un chiştoc pe care-l fumase Nataşa după ce mâncase. Nu-l fumase până la capăt. Stiopa trase trei fumuri şi îl stinse. Nu, nu cred că o să observe că i-am fumat din ţigara ei. Merse şi el să se culce. Îşi desfăcu patul pliant şi se întinse. Dimineaţa, îl trezi un miros de fum de ţigară venind dinspre bucătărie. Merse la baie să se spele şi când reveni în hol o văzu pe Nataşa plecând, cu o umbrelă. Când nevastă-sa îl văzu, scăpă umbrela din mână. Era umbrela sa. O umbrelă portocalie. Afară ploua cu găleata.
