După ce instanţa de judecată a dispus reîntoarcerea clădirii Circului în proprietatea statului, repunerea în activitate a acestuia mai rămâne aşteptată. Iar asta – din cauza datoriilor lăsate de vechea administraţie, dar şi a lipsei investitorilor.
Potrivit viceministrului Culturii Gheorghe Postică, pentru a dispune iniţierea unor proiecte de reabilitare a clădirii este necesar ca, în primă fază, să fie ridicat sechestrul de pe conturile instituţiei şi achitate restanţele la salarii faţă de foştii angajaţi, sumă care se ridică la peste un milion de lei. Apoi va fi efectuat un studiu estimativ al tuturor costurilor necesare pentru reconstrucţie. „Ca să faci nişte estimări, trebuie să fie elaborată o cercetare. Problema Circului poate fi remediată doar în cazul promovării unor proiecte de parteneriat public privat, prin organizarea unui concurs internaţional. E nevoie de realizat un proiect de fezabilitate, care va permite să evaluăm starea de acolo şi să identificăm soluţii financiare. Acest studiu poate fi făcut în maximum o jumătate de an. Pentru a demara un proiect de asemenea anvergură este nevoie de timp şi de efortul activ al unor oameni care vor conduce această instituţie”, a menţionat oficialul de la minister, făcând referire şi la cele 15 milioane de lei, bani care au fost „aruncaţi inutil” pentru reconstrucţia clădirii. „Noi trebuie să abordăm problema foarte serios, nu cu firme sau parteneri-fantomă de la Chişinău, care şi-au creat firme prin Cipru sau Africa. Avem nevoie de parteneri internaţionali serioşi, ca să ne asigurăm că nu vom repeta greşeala din trecut. Fiindcă parteneriatele din anii 2007-2009, încheiate de fostul ministru al Culturii şi Turismului, au fost făcute cu „firmuliţe” înregistrate în apartamente din sectorul Botanica. Iar starea la care s-a ajuns e din cauza mai multor factori, inclusiv a unor oameni care au fost la conducerea Circului sau a ministerului de resort. Din păcate, nimeni nu a răspuns pentru acest lucru”, a conchis viceministrul.
Cine păzeşte Circul?
Printre elementele care au fost distruse şi sustrase din clădire se numără şi basorelieful amplasat pe faţada Circului. Acesta este dezmembrat, dar, din fericire, doar parţial. Pentru că este parte integrantă a clădirii, obiectul are şansa să fie restaurat doar atunci când vor începe lucrările de reconstrucţie în ansamblu. Până atunci, basorelieful rămâne la cheremul hoţilor de metale. Deşi actualmente există trei paznici, ei nu reuşesc să supravegheze cele trei hectare de teren din jurul clădirii. Postică a mai remarcat că, anterior, au fost patru, dar din cauza salarizării proaste, unul dintre ei a renunţat. „În condiţiile în care Circul nu poate să achite salariile, nu are cine să-l păzească. Asta-i situaţia”, a precizat viceministrul, specificând că salariile paznicilor sunt achitate din banii primiţi pentru spaţiul dat în arendă.
Circul – o carte de vizită a Chişinăului?
Noul director al Circului, Dumitru Cambur, se arată foarte optimist în privinţa şanselor de reabilitare a clădirii, sperând că acest lucru va fi posibil în scurt timp. El a spus că, deocamdată, se identifică posibilităţile financiare pentru renovare şi reconstrucţie, dar prioritară e problema deblocării contului, pentru achitarea datoriilor de milioane acumulate. Cambur a mai precizat că, din cele 15 milioane de lei alocate anterior, au fost renovate cabinele de machiaj, a fost instalată încălzire autonomă şi cumpărate trei agregate de suflat pentru scenă, care costă 3 milioane 500 mii de lei. Restul banilor nu se ştie unde au ajuns, iar unii dintre foştii angajaţi nu pot fi găsiţi pentru a răspunde în faţa legii. „Toţi dau vina unii pe alţii, dar nimeni nu vrea să-şi asume nicio responsabilitate. De aceea, în această săptămână, urmează să fie formată o comisie de experţi care să evalueze pagubele şi să identifice persoanele vinovate”, a specificat noul director. Cambur a mai spus că intenţionează să restructureze şi întreg personalul, precizând că nu va fi nevoie de 150 de angajaţi cum a fost înainte, dintre care 18 paznici, câţiva jurişti şi tocmai patru contabili. A sugerat că sunt de ajuns doar 40 de persoane, aici fiind inclusă şi trupa de artişti. El a menţionat că suma necesară pentru prima etapă de reconstrucţie se ridică la aproximativ 25 de milioane de lei. „Sperăm ca, înainte de toate, Guvernul să ne includă în buget, iar aceşti bani ar fi suficienţi pentru renovarea parţială a sălii, arenei, aparatajului şi cumpărarea celor 1.900 de scaune”. Directorul şi-a exprimat speranţa că lucrările vor începe în o jumătate de an, iar artiştii vor reveni acasă. „Avem o echipă de 20 circari profesionişti care abia aşteaptă să lucreze. Aceşti oameni sunt apreciaţi peste hotarele ţării. De ce să nu-i aducem acasă? Circul este o carte de vizită a Chişinăului, iar astfel de edificii arhitecturale atât de frumoase şi impunătoare există doar trei în fosta URSS. Noi trebuie să avem ce le arăta străinilor care vin în R. Moldova”, consideră Cambur.
