Cu peste două luni în urmă, agenţiile de monitorizare a mediului din Germania şi Franţa au anunţat că au înregistrat o doză de ruteniu 106, o substanţă radioactivă, în aer. Tot acestea au anunţat, peste ceva mai mult de o lună, că poluarea din aer a dispărut.
În România s-au înregistrat creşteri de concentraţii de ruteniu 106, în special pe zona Constanţa – Bucureşti şi Giurgiu – Alexandria. Ruteniu 106 nu există în natură, dar poate face parte din aşa-numitul buchet de izotopi radioactivi, care rezultă din prelucrarea deşeurilor radioactive.
“În România nu există utilizat ruteniu 106 în nicio instalaţie medicală. În România nu se produce şi nu se utilizează ruteniu 106 şi în această perioadă nu a fost efectuat niciun transport pe teritoriul României din alte zone de vreun material nuclear, în speţă care ar putea fi suspectat că ar putea să genereze o emisie de ruteniu 106”, a declarat preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, dr. Rodin Traicu, pentru Radio România Actualităţi.
Germania şi Franţa au construit o hartă care indică faptul că poluarea cu ruteniu a pornit din sudul Munţilor Urali. Autoritatea rusă în domeniu, Rosatom, a declarat, iniţial, că pe teritoriul Rusiei nu există nicio problemă.
Însă, la presiunea datelor publicate în Europa şi a unor ONG-uri din Rusia, Roshydromet a reunoscut că are măsurători care atestă prezenţa ruteniului 106 în Rusia, dar nu există obligaţia de a face publice aceste date, de exemplu, la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică – AIEA.
“Există o convenţie semnată de toate ţările membre ale AIEA, toate ţările membre, în care sunt obligate să notifice la AIEA şi asta s-a întâmplat după accidentul de la Cernobîl din 1986. De atunci s-a făcut această convenţie să notifice, pentru că, dacă vă amintiţi, în 1986 nu s-a anunţat nimic, a fost sub tăcere.
Asta a făcut mari deservicii domeniului nuclear şi, dacă ţara respectivă nu notifică pe canale oficiale, de regulă, prin organismul de reglementare în domeniul nuclear, cum e la noi Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.
Aceste autorităţi trebuie să raporteze după ce colectează date de la reţelele de monitorizare, de la institutele care au aceste capabilităţi care au laboratoare recunoscute, autorizate şi reunoscute, prin buletinele de măsură, internaţional.
Nu sunt pedepsite, dar sunt criticate.
Ulterior se va afla”, a declarat, pentru RRA, doctor Mitică Drăguşin, director de safety la Institutul pentru Fizică şi Inginerie Nucleară de la Măgurele.
Sursa: Evz.ro
