Codul Audiovizualului (CA) prevede că membrii CCA se aleg pentru şase ani, iar odată cu expirarea acestui termen, Comisia parlamentară pentru cultură şi mass-media şi Comisia juridică pentru numiri şi imunităţi organizează un concurs în acest sens. Câştigătorii sunt confirmaţi de Parlament, prin votul a trei cincimi din numărul total al deputaţilor. După ce, în 2010, membrul CCA Ruslan Pleşca a fost condamnat pentru luare de mită, nemaiavând dreptul să ocupe funcţii publice timp de cinci ani, comisia de profil a selectat cereri pentru suplinirea funcţiei, dar niciun candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi. Ulterior, la 20 octombrie şi-a încheiat mandatul Valeriu Soltan, iar la 2 noiembrie – Carmelia Albu.
Astfel, lupta se duce pentru înlocuirea celor trei. Problema capitală a doritorilor de a participa la concurs este, însă, obţinerea unei recomandări. Conform CCA, recomandările pot fi obţinute de la asociaţii obşteşti, fundaţii, sindicate, patronate şi culte religioase. Majoritatea consideră că o recomandare de la un ONG media le-ar putea asigura succesul, deşi realmente la puţini le surâde norocul…Unii ne-au relatat cum au bătut pe la uşile tuturor asociaţiilor, ca să afle că acestea îşi au deja propriii candidaţi. Situaţia i-a nedumerit pe respectivii, care s-au grăbit să acuze societatea civilă de netransparenţă. Cu atât mai mult, cu cât şi Sergiu Corneţchi, consultant al comisiei parlamentare de profil, consideră că ONG-urile ar putea să înainteze mai mulţi candidaţi.
De altă părere sunt şefii asociaţiilor media. Ei spun că nu vor să rişte. Valeriu Saharneanu, preşedintele Uniunii Jurnaliştilor (UJM), se arată dispus să scrie recomandări doar celor în care crede că ar putea face schimbări la CCA. Nadine Gogu, directoare a Centrului de Jurnalism Independent (CJI), spune că nu a recomandat pe nimeni pentru CCA până acum, când a decis să susţină un singur candidat, în persoana profesoarei Silvia Grossu. Este şi opţiunea Asociaţiei Presei Independente (API). „Împreună cu CJI, am propus-o pe dna Grossu. Nu e neapărat să avem doar un candidat şi mulţi ne-au solicitat recomandări, dar nu vrem să promovăm persoane pe care nu le prea cunoaştem. Nici să ne punem la bătaie imaginea pe care ne-am construit-o atâţia ani”, susţine Petru Macovei, directorul API. „S-au adresat mulţi, dar, din anumite motive, foarte delicat, le-am refuzat”, spune şi Vasile Spinei, directorul Centrului „Acces-info”, care salută ideea unui singur candidat din partea tuturor ONG-urilor media. De aceeaşi părere este şi Sandu Canţâr, şeful Comitetului pentru Libertatea Presei. Numai Asociaţia Presei Electronice (APEL) a făcut două recomandări: angajatului CCA, Victor Pulbere, şi jurnalistului Boris Iaroşevschi. „Ne prevenim candidaţii că, de vor fi necuraţi la mână, o să le solicităm demisia. Doritori au fost mulţi, dar niciodată n-am propus mai mult de doi”, precizează şeful asociaţiei, Ion Bunduchi. Cei care vor cu orice preţ să ajungă la CCA, dar cărora li se închid alte uşi, apelează şi la biserică. Dacă Mitropolia Moldovei şi Uniunea Baptiştilor nu au propus niciodată pe nimeni pentru CCA, la Mitropolia Basarabiei există două cereri. Secretarul Mitropoliei, pr. Ioan Cosoi, a refuzat să ne spună despre cine e vorba.
Paradoxul, însă, e altul. Deşi lupta pentru suplinirea celor trei fotolii pare a fi mai încordată decât oricând şi chiar de avem o nouă guvernare, şefii ONG-urilor media consideră că alegerea celor trei ar putea să se facă în baza criteriilor politice, dar nu profesioniste. Ca şi pe vremea lui Voronin, adică. Să vedem ce va urma.
Unsprezece pentru trei fotolii
Până miercuri seară, la comisia parlamentară de profil au fost înregistrate nouă cereri pentru cele trei fotolii de la CCA. Candidaţii sunt: Alexandru Grosu, Valeriu Mocanu, Dinu Ciocan, Mihai Dănilă, Ghenadie Brega, Victor Pulbere, Nicolae Damaschin, Ruslan Berzoi şi Aurelian Lavric. Urmează să-şi depună dosarele Boris Iaroşevschi, recomandat de APEL, şi Silvia Grossu, propusă de CJI şi API. Lista încă se poate suplini. Menţionăm că Nicolae Damaschin a candidat la ultimele alegeri pe lista PLDM.
Societatea civilă: Politicienii au interese în CCA
Valeriu Saharneanu, preşedinte UJM
Comuniştii alegeau membrii CCA pe criterii eminamente politice. Sper ca lucrurile să se schimbe, chiar dacă, în AIE, există o întrecere pentru a controla cât mai multe domenii. Lupu şi Filat vor fi foarte atenţi, dar mai ales Plahotniuc, care are imperiul său….Cred că se va merge tot pe criterii politice, dar la alt nivel.
Nadine Gogu, directoare CJI
Până acum politicul a avut ceva de spus în CCA. Aş vrea să greşesc, dar bănuiesc că şi acum se va încerca să se influenţeze alegerea. Doar sunt trei funcţii vacante şi trei partide în AIE.
Vasile Spinei, director „Acces-info”
Eu nu ştiu cum se aleg, dar văd că în CCA sunt persoane competente, dar şi oameni întâmplători, aleşi din interese politice şi pentru ochi frumoşi.
Cornelia Cozonac, directoare a Centrului de Investigaţii Jurnalistice
Şi la Consiliul de Observatori s-au ales profesionişti, dar, la anumite votări, tot li se întindeau în taină bileţele despre cum să voteze. Consider că partidele din AIE vor influenţa promovarea anumitor candidaţi.
Ion Bunduchi, director APEL
Nu cred că desemnările nu se vor mai face pe criterii politice, dar să vedem. Toate puterile, indiferent de culoare, vor să aibă influenţă asupra organelor de reglementare a radioteleviziunii. Influenţe sunt şi vor fi în toată lumea. Contează doar verticalitatea concurenţilor.
Petru Macovei, director API
Până acum jocul se făcea din interese politice. Să ne aducem aminte de Ignat Vasilache, promovat insistent de un anumit partid pentru a ajunge în CCA, deşi n-are treabă cu audiovizualul. Teamă mi-e că şi acum vor exista încercări, inclusiv ale minunatelor noastre partide anticomuniste, de a influenţa alegerile. O partajare eventuală a celor trei funcţii ar fi cel mai prost lucru…
Politicienii: Ne vom conforma legii!
Mihai Şleahtiţchi, preşedintele Comisiei parlamentare cultură şi mass-media
Implicarea politică, cu părere de rău, complică de foarte multe ori procedura de luare a unor decizii adecvate. De aceea, vom urmări cu insistenţă ca accentele să fie puse pe competenţa profesională şi profilul moral al candidatului. În acest context, ar fi foarte important să se implice la maximum şi societatea civilă.
Corina Fusu, vicepreşedinte PL
Trebuie să ne conformăm legislaţiei, care stipulează că CCA este o instituţie independentă şi apolitică. Infirm toate declaraţiile precum că alegerea ar putea să fie dictată de interese politice.
Vlad Plahotniuc, vicepreşedinte PD
Membrii CCA vor fi selectaţi pe bază de concurs, în strictă conformitate cu legislaţia. Criteriile politice se exclud cu desăvârşire.
Alexandru Tănase, vicepreşedinte PLDM
Nu e corect ca membrii CCA să fie aleşi pe criterii politice. Este important ca Parlamentul să fie atent ca, în lista candidaţilor, să nu fie persoane cu preferinţe politice accentuate.
Alexandru Petkov, deputat PCRM, membru al Comisiei cultură şi mass-media
Implicarea (nu ingerinţa) politicului în alegerea membrilor CCA nu poate fi evitată. Politicienii, fie dintr-o parte, fie din cealaltă, vor spune că anume candidaţii lor sunt cei mai profesionişti. Însă aprecierea prestaţiei acestora o va face societatea în ansamblu. Până la urmă, calitatea acestora contează.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
