– Dle ministru, când aţi preluat conducerea acestei instituţii, poliţia, MAI, în general, aveau o imagine deloc măgulitoare, în cadrul acestei structuri dominând corupţia, samavolnicia. Cum vi se pare moştenirea lăsată de fosta conducere a ministerului?
– Într-adevăr, la 25 septembrie 2009, am preluat conducerea acestei instituţii, considerată un instrument principal al guvernării comuniste în reprimarea opoziţiei democratice, în fabricarea la comandă a dosarelor penale şi răfuiala cu oponenţii politici, aplicarea actelor de tortură şi tratament degradant faţă de cetăţeni. Ministerul de Interne era total compromis în faţa statului şi a societăţii. Analiza profundă a activităţii MAI ne-a demonstrat că, pe parcursul guvernării comuniste, practic a fost deformat întreg sistemul MAI, acesta devenind o structură amorfă, ineficientă, cu dublări de funcţii şi conflicte de competenţe. Structura MAI era construită în aşa fel, încât toate direcţiile erau considerate a fi poliţieneşti. Era un minister căruia i se potrivea mai bine denumirea de minister al poliţiei, decât de Interne.
– În acea perioadă, datele oficiale privind profilaxia criminalităţii, descoperirea infracţiunilor, lichidarea crimei organizate arătau excelent. Cum era însă în realitate?
– În activitatea poliţienească, precedenta conducere a stabilit o practică nocivă de promovare în societate a imaginii ,,triumfale” împotriva criminalităţii şi de întrecere socialistă. Toate acestea nu se făceau pentru a ameliora situaţia, ci pentru a obţine indici formali de activitate, falsificând datele de evidenţă şi descoperire a infracţiunilor. Societăţii i se raporta despre lichidarea totală a crimei organizate, inclusiv despre diminuarea considerabilă a fenomenelor infracţionale şi descoperirea acestora de până la 100%. Anul trecut, am făcut controale inopinate în comisariatele de poliţie şi am stabilit că până la sfârşitul anului 2009 au fost tăinuite în jur de o mie de infracţiuni. Am constatat că trimestrial erau tăinuite şi nedeclarate 9-11% din numărul total de infracţiuni înregistrate. Organele de poliţie înregistrau preponderent doar infracţiunile unde erau stabiliţi autorii. Astfel, am primit o moştenire de 30.703 cauze penale nedescoperite în perioada anilor 2001-2009, dintre care 2264 de infracţiuni deosebit de grave, cu rezonanţă socială sporită. Din acestea, 1460 au fost jafuri, 247 omoruri, patru – crime comise la comandă; 220 de vătămări corporale intenţionate grave; 134 cazuri de viol, 38 de şantaj, 13 infracţiuni legate de folosirea substanţelor explozive, cinci acte de terorism, trei cazuri de banditism etc. Comuniştii au speculat mult cu deflagraţia de la Hramul oraşului Chişinău, spunând că în timpul guvernării lor nu s-a întâmplat niciun act de terorism. Dar au fost tocmai cinci acte teroriste, deşi nu au fost făcute publice. Până la urmă, s-a constatat că deflagraţia de la 14 octombrie nu a fost un act de terorism, ci unul de huliganism. Noi am deschis dosar penal pentru act de terorism, ca să se implice cât mai multă lume în depistarea infractorilor. Conform legislaţiei în vigoare, în cazul înregistrării unui act de terorism, în activitatea de descoperire a infracţiunilor se implică imediat nu numai Ministerul de Interne, ci şi Serviciul de Informaţii şi Securitate, Procuratura Generală.
– Care a fost situaţia în MAI privind cadrele, vechea lozincă a comuniştilor fiind „Cadrele decid totul”?
– Politica de cadre a fost compromisă prin epurarea masivă a personalului cu experienţă şi afectarea gravă a nucleului profesional al organelor afacerilor interne. Acest lucru nu putea să nu influenţeze negativ activitatea poliţienească. În anii 2001-2009, au fost concediaţi 14.223 de colaboratori de poliţie, majoritatea specialişti cu experienţă bogată, care formau nucleul profesional al sistemului MAI, inclusiv 169 de comisari şi comisari adjuncţi. În unele comisariate de poliţie, pe parcursul unui an, erau schimbaţi până la cinci comisari. În prezent, vârsta medie a angajaţilor de poliţie constituie 31 de ani, iar a efectivului poliţiei criminale a Comisariatului General de Poliţie – doar 23-25 de ani. În aceste circumstanţe, am fost nevoiţi din start să elaborăm un nou Concept de reformare şi modernizare a MAI, bazat pe principii constituţionale şi racordat la standardele europene.
– Care au fost primii paşi întreprinşi de dvs.?
– O atenţie prioritară s-a acordat eficientizării capacităţilor instituţionale, perfecţionării managementului, colaborării cu organele de drept naţionale şi ale altor state. În acest sens, la 27 noiembrie 2009, prin hotărârea Guvernului nr. 778, a fost aprobat Regulamentul de activitate şi noua structură organizatorică a MAI, care asigură realizarea principiilor de delimitare a atribuţiilor de elaborare a politicilor şi cele de implementare, lichidarea dublării funcţiilor şi conflictelor de competenţă, sporirii gradului de transparenţă şi conlucrare cu autorităţile publice şi societatea civilă, având la bază patru piloni importanţi: Departamentul poliţie, cu un statut şi competenţe speciale în dirijarea centralizată pe problemele organizatorico-practice de combatere a criminalităţii şi menţinere a ordinii publice; Departamentul urmărire penală, căruia i s-a atribuit o independenţă procesuală deplină la sporirea calităţii urmăririi penale; Departamentul trupelor de carabinieri, prin învestirea acestora cu funcţii de menţinere şi restabilire a ordinii publice; precum şi Serviciile de administrare şi asigurare a activităţilor organelor afacerilor interne. Astfel, un minister poliţienesc a fost transformat într-o instituţie multifuncţională.
În scopul perfecţionării formelor şi metodelor de lucru, au fost elaborate şi înaintate Guvernului spre aprobare proiectele Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a narcomaniei şi narcobusinessului pentru anii 2010-2017, Planului naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2010-2011, Planului de acţiuni în domeniul migraţiei şi azilului pentru perioada anilor 2010-2011.
A fost aprobat Programul naţional privind redresarea situaţiei în domeniul securităţii circulaţiei rutiere pentru anii 2010-2014 şi Planul privind declanşarea măsurilor de prevenţie generală şi individuală în vederea contracarării fenomenului infracţional şi contravenţional. Actualmente, se află în fază de elaborare şi promovare un şir de acte legislative ce au drept scop îmbunătăţirea cadrului juridic, şi anume, proiectele legii cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului; legii cu privire la combaterea crimei organizate; legii privind dezordinile în masă; cu privire la trupele de carabinieri; a statutului disciplinar al organelor afacerilor interne; propuneri pentru modificarea Codului Contravenţional al RM, având la bază analiza deficienţelor întâlnite în activitatea cotidiană a organelor afacerilor interne; propuneri referitoare la modificarea Codului Penal al RM, vizavi de încadrarea juridică a persoanelor cu statut de „autoritate criminală” etc.
– În orice stat forţele de ordine au misiunea lor specifică: fie că e vorba de prinderea criminalilor, fie că e vorba de asigurarea ordinii publice. Cum au stat lucrurile la acest capitol într-un an de guvernare liberal-democratică?
– Pe parcursul anului curent am reuşit să mobilizăm efectivul MAI în realizarea unor măsuri complexe de amploare în profilaxia generală şi individuală a criminalităţii. O atenţie deosebită a fost acordată asigurării şi restabilirii ordinii publice în timpul manifestărilor în masă, asigurând respectarea strictă a legislaţiei şi a drepturilor constituţionale a cetăţenilor. Ordinea publică şi securitatea circulaţiei rutiere au fost asigurate pe parcursul desfăşurării a 3995 de măsuri în masă, dintre care 1831 în mun. Chişinău, unde au participat peste 1 mln. de persoane. Toate manifestările s-au petrecut în mod paşnic şi fără incidente.
În perioada septembrie 2009-2010, în urma mai multor operaţiuni, au fost scoase din circuit 2953 de arme şi 120 de explozive păstrate nelegitim, fapt care ne-a dat posibilitatea să păstrăm viaţa şi sănătatea a mii de cetăţeni. Au fost reţinuţi 1170 de infractori periculoşi anunţaţi în urmărire penală. Au fost documentate 1240 de cazuri de păstrare, consum şi comercializare a substanţelor narcotice, fiind ridicate cantităţi impunătoare de droguri estimate la 60 mln. lei. Astfel, s-a obţinut reducerea numărului infracţiunilor contra familiei şi minorilor cu 51,3%, a tâlhăriilor cu 16,8% şi a accidentelor rutiere grave, soldate cu decesul sau traumatizarea persoanelor, cu până la 43,9%. Datorită eforturilor depuse, au fost stabiliţi autorii care au comis 85,1% din omoruri, 86,9% vătămări intenţionate, 87,6% infracţiuni privind viaţa sexuală, 88,5% tâlhării, 80,5% jafuri, 77,0% acte de huliganism şi 86,4% cazuri de răpire a mijloacelor de transport.
În cadrul Departamentului poliţiei a fost creată o nouă structură specializată în organizarea şi dirijarea procesului de investigare a crimelor istorice, fiind descoperite 3292 astfel de infracţiuni rămase din anii precedenţi, dintre care 958 de infracţiuni grave şi deosebit de grave. Au fost anihilate 42 de grupuri infracţionale specializate în traficul ilicit de droguri, fiinţe umane, armament, organizare a migraţiunii ilegale, răpirea şi furturile mijloacelor de transport, tâlhării şi punerea în circulaţie a valutei false. Totodată, a fost contracarată activitatea a 13 organizaţii criminale. Au fost traşi la răspundere penală hoţul în lege Vladimir Moscalciuc, alias „Machena” şi membrii organizaţiei sale, care au comis acte de şantaj, escrocherii, coordonând acţiunile grupurilor criminale. Au fost prevenite două cazuri de omor la comandă şi s-au curmat atacurile tâlhăreşti asupra filialei „Moldova Agroindbank” şi firmei „LIBO” din mun. Chişinău. O altă acţiune de amploare a fost reţinerea în flagrant a membrilor unei grupări criminale care se ocupau cu comercializarea substanţelor radioactive destul de periculoase, fiind ridicate 1,8 kg uraniu-238 şi un arsenal întreg de armament, fapt care a căpătat o rezonanţă internaţională. A început demolarea piramidelor mafiotice existente pe piaţa internă a ţării, combaterea contrabandei şi traficului ilicit de mărfuri şi altor infracţiuni de ordin economic, cu documentarea a 473 infracţiuni de acest gen şi restituit statului prejudiciul economic în valoare de 32 mln. lei.
– Să revenim la evenimentele din 7 aprilie, cel mai discutat subiect. Lucrurile încă nu s-au limpezit. MAI a efectuat şi o anchetă internă. Care au fost concluziile investigaţiilor?
– Din această comisie au făcut parte cei mai buni profesionişti ai aparatului central al MAI, persoane neimplicate în evenimentele din aprilie. Comisia a constatat că MAI nu a întreprins măsuri adecvate situaţiei care se crease. Prin neglijenţă, abuz în serviciu, s-a permis transformarea manifestaţiilor paşnice în dezordine de masă. S-a demonstrat că intenţionat nu s-au întreprins măsurile adecvate. Materialele respective au fost trimise la Procuratura Generală în baza cărora au fost deschise dosare penale. Astăzi sunt puşi sub învinuire ex-ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, şi ex-comisarul oraşului, Vladimir Botnari, deşi acolo mai sunt nominalizate încă vreo cinci persoane responsabile de situaţia care s-a creat. Din ce considerente procurorii au găsit că numai două persoane sunt vinovate urmează ei să dea explicaţii.
– Vorbind despre poliţie e imposibil să nu ne referim şi la mită. Ce paşi concreţi aţi întreprins pentru stârpirea corupţiei în rândurile organelor afacerilor interne?
– Printre cele mai grave aspecte ale activităţii poliţieneşti, care ne discreditează în faţa societăţii, sunt actele de corupţie care mai au loc şi astăzi. Pe parcursul anilor, au existat scheme frauduloase de acumulare a banilor pentru grade, pentru funcţii. Poliţia se transformase într-o maşină de făcut bani. Bineînţeles, colaboratorii care au fost identificaţi nu doresc să depună mărturii, fiindcă şi ei sunt vinovaţi că au luat bani murdari de la cineva şi au dat şi conducerii. Era un sistem bine pus la punct de corupţie. În prezent, se iau măsuri foarte drastice, am anunţat că orice strângere de bani va fi sancţionată. Pe parcursul anului curent, comparativ cu anul trecut, avem înregistrate de trei ori mai multe cazuri identificate de corupţie. Direcţia investigare şi securitate internă a MAI documentează în regim non-stop şi reţine în flagrant înalţi funcţionari de la MAI, unii având grad de locotenent-colonel, maior, căpitan etc., ofiţeri de poliţie care sunt implicaţi în acte de corupţie, cu luare de mită de la o mie de lei până la peste 6000 de euro. Persoanele corupte sunt trase la răspundere penală. Anul trecut, au fost înregistrate 25 de cazuri de corupere pasivă, iar în doar opt luni ale anului curent – 65 de astfel de cazuri. Corupţia nu poate fi dezrădăcinată cu totul într-un timp scurt, dar efectele ei pot fi diminuate considerabil, dacă există voinţă politică.
– Vă mulţumim pentru interviu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
