Film

(VIDEO) EXCLUSIV pentru TIMPUL, Larisa Turea la CANNES 2014: Festivalul s-a terminat, Cannes trăiască!

Sâmbătă seară (de obicei, Ceremonia Palmaresului se produce duminică, această ediţie fiind o excepţie, alegerile europene scurtând cu o zi durata Festivalului), maestrul de ceremonii Lambert Wilson i-a întâmpinat cu mare fast pe Uma Thurman şi pe Quentin Tarantino ce urmau să înmâneze Palme d’Or- ul celui mai bun dintre filmele din Competiţie. Astfel, precum intuisem, Palmierul a încununat pelicula WINTER SLEEP, semnată Nuri Bilge CEYLAN, prelungă (3 ore 16 minute!) vivisecţie psihologică, luxuriantă vizual (regizorul fiind şi un recunoscut maestru fotograf) a unui actor intrat abrupt în cea de-a doua tinereţe, printre munţii înzăpeziţi ai Anatoliei. Nuri Bilge CEYLAN a dedicat premiul suprem «tinerimii din Turcia, celor ce şi-au pierdut viaţa în anul ce s-a scurs», celor căzuţi pe baricadele violentelor manifestaţii anti-guvernamentale. «Cum se împlineşte un secol de cinema turc este o extraordinară coincidenţă», a menţionat regizorul. Palmierul de Aur vine ca o urmare firească a celorlalte premii de care s-a învrednicit Ceylan: dublu Laureat al Marelui Premiu (2003 pentru «Uzac», 2011 pentru «A fost odată în Anatolia») şi Premiul pentru regie, 2008, pentru «Trei maimuţe».

Decernarea celui de-al doilea premiu ca importanță după Palme d”Or, Grand Prix, a fost totuşi o surpriză:

LE MERAVIGLIE (Minunile) de Alice ROHRWACHER (32 ani, Italia), face o radiografie ultra-naturalistă a copilăriei, a înmuguririi sentimentelor, a primelor reacţii de protest împotriva acţiunilor dictatoriale ale unui tată adorat… O adevărată minune e prezenţa pe afiş, în rolul central, a junei Maria Alexandra Lungu, jucând alături de Monica Bellucci.

Premiul pentru regie, acordat lui Bennett MILLER pentru FOXCATCHER, era previzibil: biopicul ataşant, jocul nebunesc de lumini şi umbre, relaţia insidioasă dintre cei 2 fraţi – luptători şi mentorul lor, milionarul psihopat este incitantă şi provocatoare.

Premiul Juriului (ex-aequo), indubitabil, vine să împace extremele: acordat filmului MOMMY, realizat de canadianul Xavier DOLAN (25 de ani), lucrare ce satisface oarecum setea de prospeţime şi de modernitate pop (cinemaul, ce se vrea o artă tânără mereu, musai, pentru a împlini acest deziderat, să fie creat de către tineri!) şi, la celălalt pol, ADIEU AU LANGAGE al octogenarului Jean-Luc GODARD, monstru sacru al celei de-a 7 –a arte, totemul Noului Val, poem experimental inventiv în 3D.

Premiul pentru scenariu i-a revenit pe bună dreptate cineastului rus Andrey ZVYAGINTSEV (co-scenarist Oleg NEGIN) pentru LEVIATHAN, parabolă filosofică amplă şi incisivă despre invincibila cădere a Rusiei profunde în minciună şi corupte generalizată, crimă, alcoolism şi trădare. Cu structura de tragedie antică, frescă în culori sumbre de o incredibilă densitate şi profunzime a lui Andrei Zvyaguintsev nu este lipsită totuşi nici de umor.

Premiul de interpretare feminin, acordat actriţei Julianne MOORE (MAPS TO THE STARS de David CRONENBERG) a fost printe cele mai contestate: filmul, satiră mordantă a moravurilor fabricii de iluzii de la Hollywood, nu este cel mai reuşit uvraj al regizorului canadian ajuns la o anumită vârstă. Şi nici pe departe cel mai fericit rol al Juliannei MOORE.

Totalmente diferit e cazul Premiului de interpretare (masculin): Timothy SPALL este magistral în MR. TURNER de Mike LEIGH.

Palmierul de Aur pentru scurt metraj a fost decernat filmului LEIDI, girat de Simón MESA SOTO.

La Un Certain Regard, Marele Premiu îi revine lui Kornél Mundruczó pentru FEHÉR ISTEN, iar Premiul Juriului, admirabilului TURIST de Ruben Östlund.

Premiul special la Certain Regard:
THE SALT OF THE EARTH, Sarea Pământului de Wim Wenders şi Juliano Ribeiro Salgado, portret documentar al extraordinarului martor al istoriei contemporane, fotograful franco-brazilian Sebastiano Salgado.

CAMÉRA D’OR, premiul pentru debut, i-a revenit peliculei PARTY GIRL, realizate de Marie AMACHOUKELI, Claire BURGER şi Samuel THEIS (Secţiunea Un Certain Regard).

Deci, a bientôt, cum se zice pe Croisette: cu sănătate şi noroc, să ajungem şi la anu`, la Cannes 2015!

Larisa Turea, de la CANNES


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *