Astfel de tensiuni care ameninţă să se transforme în lupte, nucleare, de stradă sau cibernetice, sunt, uneori, mai aproape decât par. Conflictul coreean, tensiunile dintre Statele Unite şi Iranul nuclear sau un potenţial război cibernetic sunt câteva dintre temerile anului 2011.
Coreea de Nord versus Coreea de Sud
Phenianul este pe cale de a declanşa un război sfânt, bazat pe forţele de disuasiune nucleară, pentru a răspunde acţiunilor inamice.
Forţele armate revoluţionare din Coreea de Nord sunt pe cale să se pregătească deplin de declanşarea unui război sfânt al dreptăţii, bazat pe disuasiunea nucleară, pentru a răspunde acţiunilor inamicilor care împing situaţia în pragul războiului, declara ministrul Forţelor Armate, Kim Young-Chun, cu ocazia unei reuniuni organizate la împlinirea a 19 ani de când Kim Jong-Il a devenit comandantul suprem al armatei nord-coreene.
La 23 noiembrie, artileria nord-coreeană a tras asupra Insulei Yeonpyeong, în apropiere de frontiera maritimă contestată dintre cele două ţări, incidentul reaprinzând teama unui nou conflict în peninsulă. Acesta a fost primul bombardament al
Forţele sud-coreene au comis o provocare militară gravă reluând atacurile împotriva Coreei de Nord în cursul recentelor manevre militare, în vederea unui nou război de agresiune.
Coreea de Sud a efectuat, împreună cu SUA, manevre militare, la doar câţiva kilometri de frontiera nord-coreeană. Exerciţiile aeriene şi terestre sunt cele mai ample de anul acesta şi au loc la doar o lună după atacul nord-coreean asupra insulei sud-coreene Yeonpyeong.
Potrivit Phenianului, exerciţiile militare organizate de Coreea de Sud au rolul pregătirii unui nou război. Coreea de Sud a subliniat, însă, că exerciţiile sunt strict defensive. Phenianul a promis un "dezastru", dacă Seulul nu renunţă la aceste manevre militare cu muniţie reală.
Aproximativ opt ore de discuţii formale între cele 15 ţări membre ale Consilului de Securitate şi discuţii private cu ambasadorii nord-coreean şi sud-coreean s-au încheiat fără un acord pentru o declaraţie finală.
Ţările occidentale se limitau, în proiectul lor de declaraţie, să spună că "Membrii Consiliului de Securitate condamnă bombardamentul de la 23 noiembrie 2010, care a dus la pierderi de vieţi umane, inclusiv civili, şi deplânge cu fermitate agravarea tensiunii în Peninsula Coreeană, la care a condus".
Statele Unite au condamnat ferm, aşa cum am făcut şi atunci, atacul de la 23 noiembrie al Coreei de Nord. Noi credem că este foarte important pentru Consiliul de Securitate să vorbească cu claritate şi unitate pentru a condamna Coreea de Nord. Majoritatea membrilor Consiliului şi-au exprimat clar punctele de vedere, potrivit cărora este importantă o condamnare a Coreei de Nord, a subliniat Rice.
SUA şi aliaţii versus Iran
Statele Unite ale Americii, Israelul şi aliaţii lor acuză Iranul că dezvoltă în secret o armă nucleară şi că ajută insurgenţii irakieni.
Iranul neagă vehement acuzaţiile şi susţine că semnarea Tratatului pentru Neproliferarea Armelor Atomice îi dă dreptul de a-şi folosi tehnologia nucleară pentru aplicaţiile paşnice. Mai mult, oficialii nu se tem de embargo şi spun că acesta nu poate decât ajuta ţara.
Vom învăţa să folosim facilităţile pe care le avem. Ar trebui să ştie şi ei că aceste sancţiuni nu au niciun efect, pentru că suntem sancţionaţi de 30 de ani şi noi am continuat să muncim din greu, a declarat un oficial iranian.
Preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad ţării a criticat dur Uniunea Europeană, pe care a avertizat-o că poate să uite de implicarea pe pieţele din Iran:
Nu primim bine aceste sancţiuni, dar ele ne ajută să ne fabricăm singuri acele lucruri oferite de statele vestice, aşa cum am făcut tot timpul. Vest-ul nu face altceva decât să ne vândă nişte produse de consum. Dacă orice ţară europeană, sub pretextul sancţiunilor, anulează o înţelegere, acea ţară ar trebui să ştie că nu va mai avea ce să caute pe piaţa iraniană.
Conflictul s-a intensificat după ce Iran a semnat în data de 16 martie 2010 o înţelegere cu Pakistan privind construcţia unui gazoduct ce ar urma să ajungă în India. Un proiect căruia Statele Unite s-au opus, fiind considerat concurent direct al gazoductului trans-afgan pe care americanii intenţionau să îl construiască între bazinul Mării Caspice şi coasta Pakistanului.
Iran se află pe locul doi în lume în ceea ce priveşte rezervele de gaze naturale şi pe locul trei în cazul celor petroliere, având potenţialul să devină o superputere în domeniul energiei.
Statele Unite dezvoltă o nouă generaţie de rachete rapide, ce pot atinge viteze de peste 5.793 de kilometri pe oră şi pot lovi orice ţintă de pe Glob într-o oră, un proiect care a alarmat China, Iran şi Rusia şi a complicat negocierile pentru reducerea armelor nucleare, potrivit presei internaţionale.
Capacitatea de a ataca o gamă largă de ţinte aflate în rază de acţiune intercontinentală, fără a recurge la arme nucleare, are o importanţă centrală pentru securitatea naţională, a explicat Daniel Goure, analist la institutul Lexington din Virginia.
La rândul său, Iranul a lansat cinci rachete în cadrul amplelor exerciţiilor militare din strâmtoarea Ormuz. Rachetele sol-mare şi mare-mare au lovit aceeaşi ţintă simultan, potrivit televiziunii de stat de la Teheran, care nu oferă alte detalii.
Republica Islamică a Iranului are planuri pentru a respinge orice agresiune, iar aceste planuri vor face inamicii să regrete, cu siguranţă, a afirmat comandantul adjunct al forţelor armate iraniene, generalul Massoud Jazayeri. Potrivit directorului Centrului de securitate informatică al NATO, Suleyman Anil, Alianţa a devenit din ce în ce mai conştientă de acest pericol, iar războiul cibernetic reprezintă una dintre cele cinci secţiuni ale unei noi divizii.
NATO, alertată de un potenţial război cibernetic
Alianţa Nord-Atlantică se află în stare de alertă în faţa pericolelor unui potenţial război cibernetic, se arată în „conceptul startegic" al NATO prezentat la summit-ul de la Lisabona.
Suleyman Anil a explicat că războiul cibernetic a devenit una dintre cele cinci secţiuni ale unei noi divizii a NATO, denumită "Provocările de securitate emergente". Secţiunea, înfiinţată în august, enumeră o serie de pericole de tip nou asupra cărora va insista noul "concept strategic".
Viruşii informatici presupun riscuri pentru organizaţia noastră, uneori inofensivi, alteori foarte periculoşi. Acesta este avertismentul care apare pe monitorul unui calculator dintr-unul din birourile NATO şi care ilustrează starea de alertă la sediul Alianţei. Angajaţii sunt descurajaţi să utilitzeze dispozitive USB, întrucât acestea ar putea să sevească drept cal troian unui virus.
În prezent, Alianţa Nord-Atlantică se apară zilnic de mii de atacuri sau tentative de spargere a reţelelor sale. Însă abia peste doi ani, Alianţa va beneficia de o protecţie 100% a tuturor structurilor sale.
Coasta de Fildeş, la un pas de război
Situaţia din ţara africană riscă să destabilizeze întreg vestul continentului. Tensiunile au crescut, după ce susţinătorii lui Gbagbo au acuzat SUA şi Franţa de complot împotriva poporului ivorian şi că au trimis asasini să-l ucidă pe preşedintele în exerciţiu.
Presa de la Paris avertizează asupra riscului unui război civil.
Liderul în exerciţiu de la Abidjan, Laurent Gbagbo, refuză să predea şefia Coastei de Fildeş câştigătorului de drept al alegerilor prezidenţiale de luna trecută, Alassane Ouattara.
Sursa: adevarul.it
