Lucreţia Bârlădeanu: Mă aflu pe podul de aur: circul mereu între Paris şi Chişinău

Susţine şi publică teza de doctor în filologie cu tema „Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu”, lucrare apărută ulterior în volum la Editura „Cartier”. Îmbină activitatea literară cu cea de pedagog. A fost profesoară de română la şcoala din satul natal, apoi lector-asistent la Catedra de limba şi literatura română a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” (1982-1988), lector superior şi conferenţiar universitar la Catedra de teatrologie şi literatură universală a Universităţii de Arte (1988-1998) din Chişinău. Debutează în 1988, la Editura „Literatura Artistică”, cu volumul de versuri „Rouă de cuvinte”, urmat de alte cărţi de poezie – „Clipe de păsări”, Editura „Cartier”, 1996, şi „Capitalul din Para Sângelui”, Editura „Junimea”, Iaşi, 1998.

Lucreţia Bârlădeanu beneficiază de mai multe burse de studii în Franţa, unde se stabileşte în 1998, având drept obiect de studiu exilul românesc în multiplele lui ipostaze. Publică, la această temă, volumul „Dialoguri pariziene”, Editura „Arc”, 2005, şi „Secolul nomazilor”, Editura „Epigraf”, 2006. Proverbialul sentiment al dorului românesc, sincronizat cu o sensibilitate modernă, îi inspiră o carte de amintiri din (altă!) copilărie – „Dealul Drăguţei”, apărută la Editura „Silvius-Libris”, 2010.

Vineri, la Uniunea Scriitorilor din Moldova, Lucreţia Bârlădeanu şi-a lansat cartea „Scrisori din Paris”, apărută la Editura „Arc”. În prefaţa volumului, Adrian Ciubotaru menţionează că, până la urmă, cartea nu este despre Paris şi nici despre aflarea propriu-zisă a scriitoarei în capitala Franţei, cum ar fi fost normal pentru majoritatea conaţionalilor noştri, ci, anormal de autentic, despre singurătatea şi nostalgiile unei fiinţe rătăcite printre străini, dar care încearcă să-şi potrivească ceasul spiritual după ora locală. „Scris lejer, fără pretenţii, acest microroman epistolar se va lăsa citit cu aceeaşi plăcere şi dezinhibare cu care a fost scris”.

Pe marginea volumului s-au pronunţat criticii Eugen Lungu şi Ion Ciocanu, scriitorii Vladimir Beşleagă, Mircea V. Ciobanu, Vitalie Ciobanu, Leo Butnaru ş.a., iar actriţa Ana Tcacenco a prezentat fragmente din carte. Eugen Lungu, de exemplu, a amintit că forma epistolară a cărţii ne duce cu gândul la „Scrisorile persane” ale lui Montesquieu şi la toată tradiţia ce a urmat acestei capodopere iluministe, iar Vladimir Beşleagă a constatat că autoarea reabilitează genul de proză scurtă, spunând în nicio sută de pagini mai multe lucruri interesante. El a caracterizat-o drept o ambasadoare a culturii noastre la Paris.

Solicitată de TIMPUL, Lucreţia Bârlădeanu ne-a spus următoarele: „Mă aflu pe podul de aur: circul mereu între Paris şi Chişinău. Am experimentat toate genurile literare. Îmi place să fiu proaspătă, să nu intru în clişee. Experimentez neîncetat, stric jucăria şi fac altceva…”. Cartea va fi editată şi la Paris, cu titlul „Lecturi în metrou”, deoarece, scrisă lejer şi modestă ca volum, se citeşte foarte uşor.

Lucreţia Bârlădeanu este membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova şi a Uniunii Scriitorilor din România. Ea ne-a promis că ne va bucura în continuare cu alte cărţi, popularizând cultura basarabeană la Paris. Lucreţia Bârlădeanu este soţia părintelui Vlad Mihăilă de la Catedrala „Sfânta Teodora de la Sihla”.