Patriarhia Română susține revenirea comunităților ortodoxe românești din Ucraina la BOR
În ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, desfășurată pe 27 martie 2025, Patriarhia Română a luat act de dorința unor comunități ortodoxe românești din Ucraina de a reveni în sânul Bisericii Ortodoxe Române, transmite Basilica.ro. Această hotărâre survine pe fondul unor demersuri recente ale credincioșilor și preoților români din regiunea Cernăuți, care au manifestat dorința de a se reîntoarce la Biserica Ortodoxă Română. Recent, pe rețelele de socializare au apărut informații privind existența unui grup de inițiativă, alcătuit din membri ai comunității locale, care sprijină această acțiune.
Sfântul Sinod BOR „a luat act cu speranță și binecuvântare de dorința unor comunități ortodoxe române din Ucraina de revenire la Biserica Ortodoxă Română”, potrivit sursei citate.
În luna august 2024, trei organizații religioase din Ucraina au convocat, pe 25 august, la Cernăuți, Adunarea de constituire a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, conform legislației ucrainene în vigoare. La 28 august 2024, acestea au prezentat Serviciului de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință documentația necesară pentru înregistrarea juridică a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, structură religioasă aflată în comuniune canonică cu Patriarhia Română. Cu toate acestea, autoritățile ucrainene nu au oferit niciun răspuns oficial privind înregistrarea acestei structuri religioase, deși au trecut aproape șapte luni de la depunerea actelor.
În octombrie 2024, BOR și-a exprimat regretul față de amânarea recunoașterii juridice a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, subliniind că aceasta îndeplinește toate condițiile impuse de legislația ucraineană. Totodată, Sfântul Sinod a aprobat continuarea demersurilor către autoritățile publice din România și Ucraina pentru soluționarea acestei situații.
Pe 28 februarie 2025, grupul de inițiativă pentru înregistrarea BOR din Ucraina s-a adresat președintelui Volodimir Zelenski, solicitând intervenția sa pentru deblocarea procesului de recunoaștere juridică. În acest context, Ciprian-Vasile Olinici, secretarul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României, s-a întâlnit cu Victor Elenski, șeful Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Politicile Etnice și Libertatea de Conștiință (DESS), pentru a discuta, printre altele, și problema amânării recunoașterii juridice a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina.
Autoritățile ucrainene au exprimat scepticism față de înființarea de către BOR a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina. Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință a propus crearea unei structuri destinate românilor în cadrul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (PȚU). Cu toate acestea, comunitatea românească din Ucraina nu agreează această idee, considerând că, din punct de vedere spiritual, este mai aproape de Biserica Ortodoxă Română decât de PȚU.
Sub aspectul organizării bisericești, românii ortodocși din Ucraina sunt grupați în 130 de parohii, dintre care 3, înregistrate juridic ca autonome, se află sub jurisdicția canonică efectivă a Episcopiei Basarabiei de Sud a Mitropoliei Basarabiei, și 127 de parohii sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UPȚ), desprinsă de Patriarhia Moscovei în mai 2022, situate în regiunile Odesa, Cernăuți și Transcarpatică.
Potrivit unui sondaj desfășurat în toamna anului 2024 de Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, 72,6% dintre vorbitorii români din Ucraina susțin inițiativa Bisericii Ortodoxe Române de a crea o structură bisericească pentru etnicii români din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. În același timp, 16,4 la sută dintre vorbitorii de limba română din Ucraina nu știu nimic despre această inițiativă. Se opun acestei idei doar 6% dintre enoriași. 1,4% dintre respondenți solicită mai multe informații și explicații înainte de a aprecia dacă este o idee bună sau rea, în timp pentru circa 1% consideră că „inițiativa BOR nu va rezolva nicio problemă, ci va crea altele noi”.
Întrebați dacă ar putea să apară anumite impedimente în calea apariției Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina, 71,2% dintre respondenți au menționat că acestea ar putea fi create de către autoritățile ucrainene. Jumătate dintre etnicii români consideră că vor exista impedimente din partea altor structuri bisericești din Ucraina (Biserica Ortodoxă Ucraineană și Biserica Ortodoxă a Ucrainei Autocefală). Sunt amintite și eventualele impedimente din partea enoriașilor și preoților din localități (37%). Doar 11 la sută dintre respondenți consideră că nu există și nici nu vor exista niciun fel de obstacole în calea acestui demers al BOR.
Doamne ajută! Dacă trebuie recunoscut ceva BOR e faptul că păstrează vie flacără neamului, în ciuda conducătorilor vremelnici din care unii merită doar un scuipat și multe blesteme.
Ucraina trebuie sa respecte minoritatile, fie ele maghiare, romanesti sau rusesti, in ce doresc ele pentru a-si pastra traditiile si limba si pentru a se opune asimilarii de majoritari. Este o conditie de acceptare in Uniunea Europeana, in care Ucraina doreste sa fie primita.
Mizerabilii care se afla la putere acum în Ucraina sub pretextul întăririi statului național ucrainean refuză în mod constant acordarea drepturilor colective ale minorităților etnice trăitoare în Ucraina. Procesele de asimilare etnica forțată continua parca cu o mai mare intensitate decât în perioada sovietică.
Concret problema aprobării constituirii BORU trebuie sa fie tratata pragmatic de autoritățile statului român, pe modelul modului de a negocia al administrației Trump si anume : România nu va mai acorda nici un sprijin efectiv Ucrainei dacă aceasta nu va acorda drepturile individuale si colective minorității românesti trăitoare în Ucraina si anume: scoli cu predare în limba română la toate nivelurile de educație ( de la scoli elementare locale la secții românești în universitățile ucrainiene locale ), constituirea BORU si trecerea de la UPT respectiv BORusa a eparhiilor românești din Ucraina, autonomie culturala si economica .