Clădirea, cu trei apartamente, a fost procurată în anul 2005 de preşedintele Academiei de Ştiinţe din Moldova (AŞM), Gheorghe Duca, de la trei persoane fizice diferite. Acestea susţin că au plecat de bună-voie, fiindu-le indiferent cui vând casa. La rândul său, preşedintele AŞM, ne-a spus că a cumpărat imobilul pentru că a vrut să locuiască în faţa Universităţii. Nu cunoaştem care au fost motivele, dar peste doi ani a vândut-o unui cetăţean italian. Potrivit datelor de la Cadastru, clădirea, ca şi terenul aparţin lui Romano Marco, conform contractului de vânzare-cumpărare din 1 octombrie 2007.
Nu ştim nici care sunt intenţiile noului proprietar italian referitor la soarta acestei clădiri. Cert este că la Primărie există un certificat de urbanism în care el solicită o autorizaţie pentru reconstruirea unuia dintre apartamente în complex cu edificarea unui obiectiv cu destinaţie comercial-administrativă. La moment, nu au fost prezentate avizele Direcţiilor arhitectură şi cultură din cadrul Primăriei, respectiv nici autorizaţia nu a fost eliberată.
Nu l-am găsit pe Romano Marco, în schimb am reuşit să vorbim cu Victor Brateţchi, care acţionează în numele lui. Brateţchi ne-a spus că „încă e devreme” de abordat acest subiect: „Noi suntem acum în stadiu de proiectare şi nu ne trebuie gălăgie, pentru că ştiţi în ce ţară trăim şi se încep piedicile din toate părţile”. La întrebarea dacă va fi sau nu demolată clădirea, reprezentantul italianului a răspuns că „nu se ştie acest fapt”.
Potrivit lui Anatolie Juraveli, fondator al „Centro 73”, zilele acestea două persoane, care s-au declarat drept reprezentanţi ai italianului, le-ar fi spus că nu vor face nimic la casa respectivă până în primăvară. Menţionăm doar că, în luna august, când a fost demolată clădirea din strada Petru Movilă 10, şeful companiei de construcţie a dat asigurări în scris că stopează lucrările, iar peste o săptămână s-a întâmplat exact invers.
Am solicitat şi opinia primarului general al capitalei, Dorin Chirtoacă asupra subiectului dat: „Dacă blocul respectiv face parte din Registrul monumentelor de arhitectură de importanţă locală sau naţională el nu poate fi supus demolării sau intervenţiilor din partea oricărui proprietar – fie privat, fie de stat”. Şi Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, susţine că monitorizează tot ce se întâmplă în centrul istoric al Chişinăului, inclusiv la A. Mateevici, 73. „În cazul în care va fi eliberată o autorizaţie de demolare a monumentului, vom sesiza procuratura”, a mai spus şeful Agenţiei.
Potrivit „Cărţii negre a patrimoniului cultural al mun. Chişinău”, lansată recent, până în prezent au fost demolate 77 de monumente, dintre care 44 în perioada 1993 – 2006 şi 33 în anii 2006 – 2010. Ultimul caz de demolare, despre care v-am informat, a fost semnalat pe 11 august 2010, când a fost distrus în totalitate edificiul de pe strada Petru Movilă, 10. Legea privind ocrotirea monumentelor obligă instituţiile responsabile ale statului să monitorizeze şi să cerceteze starea monumentelor istorice. Acest lucru trebuie să fie asigurat, în mare parte, de Agenţia pomenită mai sus. Activitatea ei s-a făcut vizibilă, însă, abia în a doua jumătate a acestui an, deşi a fost creată încă în 2006. Totodată, articolul 221 din Codul penal al RM prevede pedepsirea celor care se fac vinovaţi de distrugerea sau deteriorarea intenţionată a monumentelor de istorie şi cultură.
Urmărește un reportaj realizat de Timpul despre ”Squat” și Clădirea de pe strada Mateevici 73.
Sursa: Timpul.md
