Transnistria, într-o criză economică fără precedent: Are probleme mari cu plata salariilor şi riscă să între în hiperinflaţie

Criza economică a declanșat și alte două crize – socială și bugetară. Criza socială se manifestă printr-o scădere a veniturilor populației (remiteri, salarii venituri din activitatea de întreprinzător, transferuri sociale și pensii) – cu circa 30%, care a dus inevitabil și la o scădere drastică a consumului cu circa 21-22%. La rândul său, criza bugetară s-a caracterizat printr-o creștere de aproape 4,5 ori a restanțelor salariale, atât în sectorul public, cât și în cel privat. În consecință, autoritățile vor fi nevoie să continue măsurile de austeritate, mai din cauza unei capacități reduse de a acumula venituri fiscale, determinată de restrângerea activității economice. Situația este agravată și de existența unui sistem fiscal ineficient în regiune – caracterizat prin lipsa TVA și pe focusare excesivă pe impozitarea directă a firmelor, dar și de acutizarea crizei demografice, în condițiile în care numărul de pensionari depășește numărul persoanelor ocupate.

Pentru următorii 2-3 ani, în regiunea transnistreană se conturează inevitabil cel puțin trei riscuri economice majore. În primul rând, persistă riscul diminuării și mai rapide a exporturilor – determinat de riscurile legate de implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu UE, fapt ce va afecta și mai mult exportul regiunii cu țările UE, care deține o pondere de aproape 60% din total. În al doilea rând, este vorba de riscul reducerii și mai drastice a consumului – care ar putea fi cauzat de epuizarea economisirilor populației, utilizate până în acest moment pentru a contrabalansa reducerea veniturilor. În al treilea rândeste riscul apariției hiperinflației, alimentat de faptul că autoritățile din regiune acoperă deficitul bugetar din contul creșterii masei monetare de către banca centrală din regiune – creștere care nu e însoțită de producerea a noi bunuri și servicii, dar și de fixarea artificială a cursului de schimb la nivel constant, ignorând astfel realitățile economice și rezervele valutare limitate. Referindu-se la acest risc, Alexandru Fala, unul din autorii studiului, a declarat: „În cazul în care cursul de schimb al „rublei transnistrene” va fi cu tot dinadinsul menținut, la un moment dat va apărea nevoia de devalorizare bruscă a monedei, care va genera un nivel de inflație extrem de mare și va duce la consecințe grave pentru populație”.

Pentru a stabiliza situația, Expert-Grup recomandă implementarea prevederilor ale Acordului de Asociere care vizează comerțul exterior. Referindu-se la aceasta, Adrian Lupușor, directorul Expert-Grup și co-autor al studiului, a declarat: „Regiunea transnistreană a ajuns la o situație de a „fi sau nu fi” în privința implementării prevederilor comerciale ale Acordului de Asociere. Dacă le vor implementa, estimăm o creștere economică de 8-10% în 2016, desigur ajutată și de revenirea piețelor ucrainene și rusești, însă dacă nu le vor implementa, regiunea riscă înregistreze o scădere economică de 3-5% anul viitor”.

În același timp, este foarte important ca autoritățile să renunțe la practica de a împovăra sectorul privat din regiune cu obligațiile financiare care aparțin în mod normal autorităților, în condițiile în care continuarea acestor practic riscă să ducă la un exod al capitalului privat din regiune. La fel de important, este necesară reformarea sistemului fiscal din regiune, prin renunțarea la concentrarea excesivă pe impozitarea directă, prin aplicarea TVA și prin asigurarea compatibilității dintre sistemele fiscale de pe ambele maluri ale Nistrului. În rezultat, accentul se va pune pe taxarea consumului și nu pe taxarea profiturilor și investițiilor.

sursa: timpul.md