Evenimentul, care a intrat în istorie şi ca „mica Unire”, a reunit oameni de ştiinţă şi de cultură, diplomaţi, profesori, studenţi şi liceeni. Printre organizatori au fost Asociaţia Istoricilor din Moldova, Institutul de Istorie, Stat şi Drept şi Institutul de Filologie ale AŞM, Mişcarea civică „Anul 1812” şi Forul Democrat al Românilor din Moldova.

Cu mesaje de salut au venit Marius Lazurca, ambasadorul României la Chişinău, Gheorghe Postică, viceministru al Culturii, Eugen Sava, directorul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, Constantin Tănase, redactor-şef la al ziarului TIMPUL şi Nicolae Dabija, redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”, preşedinte al Forului Democrat al Românilor din Moldova. Comunicările prezentate i-au avut ca autori pe Alexandru Moşanu, membru de onoare al Academiei Române („Semnificaţii ale Unirii Principatelor Române din 24 ianuarie 1859”); dr. conf. univ. Ion Varta („Chestiunea basarabeană în contextul Unirii Principatelor Române”); acad. Mihai Cimpoi („Mihai Eminescu şi Unirea Principatelor”); dr. conf. univ. Gheorghe Negru („Unirea Principatelor Române şi dezvoltarea identităţii româneşti în Basarabia”); dr. hab. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AŞM („Unirea Principatelor – factor de accelerare a codificării limbii literare române”) ş.a. De asemenea, în cadrul conferinţei au fost prezentate câteva cărţi şi reviste.

Tot marţi, preşedintele Traian Băsescu a trimis un mesaj cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, în care le cere românilor să continue efortul celor care au făcut actul din 1859 şi să participe la modernizarea României.

„24 ianuarie este pentru toţi românii o zi de sărbătoare, în care aniversăm evenimentul fondator al României moderne, cel prin care am devenit o naţiune unită, demnă şi recunoscută în Europa. Prin Unirea de la 1859, românii au dovedit puterea solidarităţii lor, au arătat că pot fi artizanii propriului destin, că sunt capabili să depăşească orizontul intereselor individuale pentru binele comun”, se menţionează în mesajul preşedintelui României.

Într-un alt mesaj, Eugen Tomac, secretar de stat pentru românii de pretutindeni, sublinia că „Ziua de 24 ianuarie este, an de an, un prilej deosebit de a ne reaminti momentul în care figura emblematică a domnitorului Alexandru Ioan Cuza a reuşit să aducă sub acelaşi steag şi simţire Moldova şi Ţara Românească”.

Chişinăul va avea bustul lui Alexandru Ioan Cuza

Pe 27 martie, de Ziua Unirii Basarabiei cu România, la Chişinău va fi instalat bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, făuritorul Unirii de la 1859. Bustul este realizat de sculptorul român Constantin Ionescu, la comanda Societăţii cultural-istorice „Mihai Viteazul” (al cărui preşedinte este Mircea Cozma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, iar vicepreşedinte – scriitorul Valeriu Matei) şi a Fundaţiei „Constantin Stere”. Solicitat de TIMPUL, Valeriu Matei a declarat că anterior, cu sprijinul Societăţii „Mihai Viteazul”, au fost înălţate monumentele lui Mihai Eminescu de la Hânceşti şi Cimişlia şi ale lui Alexandru Ioan Cuza – la Cazangic, Leova, în faţa liceului care-i poartă numele, şi la Cimişlia.
Pentru instalarea bustului este nevoie de o hotărâre de guvern, care, deocamdată, nu a fost aprobată.