Problema RM și a Transnistriei a fost pe agenda discuțiilor dintre cancelarul Angela Merkel și premierul României
Parlamentul de la Chisinau se reuneste joi in plen pentru a analiza problema transnistreana in contextul tensiunilor provocate de legea "privind frontiera de stat a Transnistriei", semnata de seful administratiei separatiste de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk. Decizia unilaterala a Tiraspolului a starnit un val de ingrijorare atat la Chisinau, cat si in randul comunitatii internationale, provocand si reactia Ambasadei SUA la Chisinau. Moscova subliniaza insa ca nu va retrage munitia si trupele din regiune inainte de a se ajunge la o solutie politica – totul pe fondul apropierii Moldovei de UE.
Parlamentul de la Chisinau se reuneste joi in plen pentru a analiza problema transnistreana in contextul tensiunilor provocate de legea "privind frontiera de stat a Transnistriei", semnata de seful administratiei separatiste de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk. Decizia unilaterala a Tiraspolului a starnit un val de ingrijorare atat la Chisinau, cat si in randul comunitatii internationale, provocand si reactia Ambasadei SUA la Chisinau. Moscova subliniaza insa ca nu va retrage munitia si trupele din regiune inainte de a se ajunge la o solutie politica – totul pe fondul apropierii Moldovei de UE.
Germania urmareste si ea cu atentie situatia. Surse diplomatice au declarat pentru HotNews.ro ca problema Transnistriei si a Republicii Moldova a fost pe agenda discutiilor dintre cancelarul Angela Merkel si premierul Victor Ponta cu ocazia vizitei acestuia la Berlin. Interesul Germaniei pentru acest conflict inghetat e mai vechi, Berlinul fiind lider de initiativa in incercarile de deblocare a dialogului in regiune. Germania are o relatie speciala cu Rusia, iar Merkel incearca sa rezolve aceasta situatie in conditiile in care formatul de negocieri clasic 5 plus 2 (Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina si OSCE, plus UE si SUA) si-a dovedit in mod clar ineficienta.
Situatia din Transnistria se tensioneaza pe zi ce trece. De unde aceasta escaladare a declaratiilor si actelor provocatoare din partea liderilor nerecunoscutei republici de dincolo de Nistru? Totul a inceput la putin timp dupa ce liderii partidelor ne-comuniste de la Chisinau au trecut peste toate divergentele si au constituit un nou guvern pro-european sub conducerea lui Iurie Leanca. Atunci s-au naruit sperantele Rusiei ca in Republica Moldova vor avea loc alegeri anticipate, o noua criza ce ar fi stopat aproape complet drumul european al micii republici ex-sovietice pe care Rusia o vrea reintoarsa in sfera sa de influenta.
Din momentul instalarii guvernului Leanca a reinceput, cu un si mai mare avint, discutia despre semnarea de catre Moldova si UE a Acordului de Liber Schimb la summit-ul Parteneriatului Estic din aceasta toamna, de la Vilnius. Acest acord este un pas esential spre integrarea in UE. A devenit clar pentru Rusia ca elita politica de la Chisinau a ignorat semnalele sale, transmise printre altele si de vocalul Dmitri Rogozin (emisar special al Kremlinului pentru Transnistria) ca viitorul Moldovei trebuie sa fie Uniunea Eurasiatica, nu Uniunea Europeana.
Din acel moment au inceput practic provocarile conducerii de la Tiraspol. Pasul cel mai neasteptat a fost facut de seful administratiei separatiste de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, carea semnat o lege "privind frontiera de stat a Transnistriei". In textul documentului semnat de liderul separatist figureaza si satul Varnita, aflat sub jurisdictia constitutionala a Republicii Moldova. Acum doua luni, la Varnita, au avut loc ciocniri intre localnici si militia transnistreana, dupa ce autoritatile separatiste au instalat abuziv mai multe puncte de control, noteaza Deutsche Welle.
Din acel moment, declaratiile si pozitionarile au inceput sa se succeada cu rapiditate. Parlamentul Republicii Moldova se va reuni intr-o sedinta dedicata chestiunii transnistrene. Intre timp, presedintele moldovean, Nicolae Timofti, a declarat ca nu exclude posibilitatea ca in spatele problemei din Transnistria sa se afle forte care doresc destabilizarea situatiei in regiune.
Ingrijorarea autoritatilor de la Chisinau a fost impartasita de de comunitatea internationala. Potrivit presei de la Chisinau, atat Ambasada SUA din Moldova, cat si Organizatia pentru Cooperare si Securitate in Europa (OSCE) si-au manifestat ingrijorarea fata de actiunile Tiraspolului, facand apel la o solutionare pasnica.
"Condamnăm orice acţiune unilaterală a oricărei părţi implicate în conflictul transnistrean şi continuăm să chemăm la o soluţionare non-violentă a conflictului cu un statut special pentru Transnistria în cadrul hotarelor suverane ale Moldovei", se arata într-un comunicat al Ambasadei americane la Chisinau.
"Aprobarea unilaterala a documentelor contravine anumitor dispozitii ale Acordului cu privire la principiile de reglementare pașnică a conflictului din regiunea transnistreană a Republicii Moldova din 21 iulie 1992, precum și alte acorduri convenite anterior între părți", a subliniat si preşedintele în exercițiu al OSCE, ministru de Externe al Ucrainei, Leonid Kozhara.
In replica, viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a declarat, într-un interviu publicat marti de genția de presă Ria Novosti, ca atat contingentul de mentinere a pacii in Transnistria cat si grupul militar operational care pazeste depozitele de munitii din satul transnistrean Colbasa, sunt derivate ale conflictului nesolutionat din regiune. Karasin a subliniat ca depozitele de munitie nu pot si evacuate atata timp cat nus e ajunge la o solutie politica la problema transnistreana.
"Depozitele de muniții, protejate de un grup mic de soldați ruși nu pot fi evacuate din regiune, atâta timp cât nu există o soluție politică de rezolvare a conflictului", a declarat Grigori Karasin pentru RIANovosti.
Potrivit oficialului rus, "ambele componente ale prezenței militare ruse, contingentul de menţinere a păcii din regiunea transnistreană cu mandatul clar definit și grupul operațional al forțelor rusești care păzesc depozitele de muniții în satul Colbasna, sunt derivatele conflictului nesoluționat – o situație în care ambele părți, inclusiv Republica Moldova, își asumă partea lor de responsabilitate".
Problema transnistreana s-a aflat si pe agenda intalnirii de luni, de la Cotroceni, dintre presedintele Traian Basescu si secretarul Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse, generalul Nikolai Patrusev.
Seful statului a aratat, cu ocazia intevederii, ca Bucurestiul considera problema Transnistriei una importantă pentru securitatea României, subliniind "necesitatea de a avea o Republică Moldova întreagă şi cu deplină autonomie a Guvernului de Chişinău asupra întregului teritoriu".
In cadrul discutiilor cu inaltul oficial rus a fost semnat un Memorandum intre CSAT si Consiliul de Securitate al Federatiei Ruse, care prevede cooperarea intre structurile de securitate si de politie ale celor doua tari, in special pe paliere precum combaterea terorismului, a traficului de droguri, a spalarii banilor si a criminalitatii economice.
Nici Vocea Rusiei nu a evitat chestiunea transnistreana. Intr-un articol publicat marti, versiunea in romana a portalului rus face referire la razboiul din Transnistria din 1992, reluand teoria potrivit careia România ar fi sprijinit războiul Moldovei împotriva Transnistriei din 1992.
via hotnews.ro
