Dacă e să facem o mică precizare-digresiune, trebuie să recunoaştem că OMUL, cunună a creaţiei divine – în varianta Adam şi Eva care iniţial, până la căderea în păcat, umblau goi şi nu se ruşinau – a fost creat pentru a trăi veşnic, în eternă şi dulce desfătare, în Grădina Edenului, într-o totală indiferenţă faţă de politică, bani, sex, afaceri, carieră şi altele de acest gen. Interesul faţă de asemenea lucruri a apărut în clipa când PRIMUL OM s-a lăsat manipulat de un actor politic-electoral, care se numea Şarpele şi care a abordat-o foarte electoral pe Eva, convingând-o să guste din rodul pomului interzis.
Ce a urmat – ştiţi! Dumnezeu i-a blestemat să se hrănească în chinuri din pământul din care au fost făcuţi, i-a izgonit din Rai, le-a retras dreptul la viaţă veşnică. În scurt timp, Adam a cunoscut-o pe Eva, au apărut primii copii şi de aici au pornit toate: crime, inegalitate de gen, sărăcie, războaie, droguri, pretenţii teritoriale – într-un cuvânt, toate cele din care se hrăneşte politica şi politicienii. Şi când te gândeşti că toate au pornit de la o ordinară manipulare electorală, când Şarpele a convins-o pe Eva să facă cum zice el şi va trăi bine!
Am făcut această digresiune pentru a te convinge, iubite cititor, că politica nu e un lucru tocmai bun, ca să te ocupi de ea în fiecare zi, şi că sunt lucruri mai frumoase despre care am putea vorbi. Haideţi să discutăm, de pildă, despre Iertare. E Postul Mare şi creştinii merg la sfintele biserici şi se împărtăşesc, iar înainte de aceasta se iartă unul pe altul, se mărturisesc şi, primind sfânta împărtăşanie, devin mai luminaţi la minte şi la suflet, mai buni şi mai drepţi. Spunând aceasta, mă gândesc la conducătorii noştri. Când nu erau conducători, nu-i prea vedeam să bată pragurile bisericilor, atunci cei mai mari credincioşi erau Voronin, Lupu, Tarlev, Mişin… Mă bucur mult că Vlad Filat şi Mihai Ghimpu, devenind conducători de prim-rang, s-au dat cu Dumnezeu – Marian Lupu se dăduse încă în timpul lui Voronin – şi-i putem vedea cu lumânările în mâini, sorbind cuvintele sfinte ce ies din gura Mitropolitului Vladimir.
Întoarcerea acestora la credinţa activă mă face optimist şi îmi alimentează speranţa că Moldova are un viitor frumos. De ce? Un bun creştin este un om care iartă. Iertarea este suprema valoare pe care ei o împărtăşesc, principiul de bază de care se conduc. Iată de ce sunt sigur că Filat, Lupu şi Ghimpu, creştini activi fiind, înaintea Sfintelor Paşti se vor ierta reciproc, spre binele nostru şi al ţării. Parcă-i văd cum, toţi trei, înainte de a intra în Catedrală, în faţa a sute (sau poate mii!) de enoriaşi (alegători şi ei), îşi vor zice unul altuia „Te rog de mă iartă, în numele Domnului, spre binele ţării şi al poporului”. Filat va cere iertare de la Lupu şi Ghimpu, Ghimpu de la Lupu şi Filat, Lupu de la Filat şi Ghimpu. Şi se vor ierta, şi poporul din faţa lor va lăcrima. Şi îngerii din ceruri vor cânta. Şi luminoasa noapte a Învierii Domnului va deveni luminosul început al Învierii ţării sub conducerea AIE-2 – şi preşedintele va fi ales repede, şi nu vor mai fi alegeri anticipate, iar alegerile locale vor decurge sub semnul împăcării şi iubirii creştine între Filat, Lupu şi Ghimpu. Iertarea e un lucru mare şi sfânt. Iată de ce, iubiţi cititori, astăzi am decis să nu scriu despre politică, ci despre Iertare, căci ea, Iertarea, este calea spre fericirea şi mântuirea neamului nostru (creştin).
