Anatol Țăranu: Narațiunea „genocidului”, strategia Rusiei de a menține presiunea în Moldova
Comentatorul politic Anatol Țăranu critică afirmațiile ambasadorului Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, care a vorbit într-un interviu pentru publicația „Izvestia” despre un presupus „genocid” al populației rusofone în 1992 în Republica Moldova. Potrivit lui Țăranu, aceste declarații depășesc cadrul diplomatic și urmăresc construirea unei narațiuni geopolitice cu potențial destabilizator.
În interviul publicat în presa rusă, Oleg Ozerov a invocat ideea unui „genocid” în timpul conflictului armat de pe Nistru din 1992. Într-o reacție, Anatol Țăranu afirmă că utilizarea acestui termen reprezintă o deturnare deliberată a sensului juridic al noțiunii de genocid, ceea ce poate alimenta tensiuni politice și identitare în regiune.
„Când un diplomat de rang înalt folosește termenul „genocid”, nu vorbim despre o simplă exagerare retorică. Este o încercare de a construi o narațiune care să poată servi drept pretext pentru acțiuni viitoare, după un scenariu pe care l-am văzut deja în Ucraina”, a declarat Țăranu.
El subliniază că, potrivit convențiilor internaționale, genocidul presupune distrugerea intenționată a unui grup etnic, rasial sau religios, iar în conflictul din 1992 nu au existat elemente care să corespundă acestor criterii.
„Nu au existat politici sistematice de exterminare, nici planuri de eliminare fizică a unui grup pe criterii etnice sau lingvistice”, afirmă comentatorul.
Țăranu susține că Moscova a instrumentalizat conflictul transnistrean pentru menținerea influenței sale în regiune și că invocarea falsului concept de genocid servește pentru justificarea retoricii privind „protecția” regiunii separatiste.
„Afirmația că Rusia este „garantul securității” în stânga Nistrului confirmă rolul direct al Moscovei în menținerea conflictului nerezolvat”, a adăugat el.
În acest context, Țăranu consideră că autoritățile de la Chișinău ar trebui să formuleze o poziție oficială clară, pentru a respinge acuzațiile și pentru a preveni legitimizarea lor în spațiul internațional.
„O reacție slabă ar crea un precedent periculos și ar vulnerabiliza statul în fața unor viitoare presiuni politice și informaționale”, a conchis acesta.
Oleg Ozerov a cerut în același interviu „reanimarea” formatului de negocieri „5+2”. Formatul, care include Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina și OSCE, cu UE și SUA ca observatori, a fost activ în mod intermitent până în 2019, însă a devenit nefuncțional după invadarea Ucrainei de către Rusia.
În prezent, Chișinăul și Kievul consideră că formatul „5+2” nu mai poate fi reluat, având în vedere agresiunea militară a Federației Ruse asupra Ucrainei și implicarea directă a Moscovei în menținerea structurilor separatiste de la Tiraspol. Cu toate acestea, Rusia și administrația de la Tiraspol continuă să solicite revenirea la formatul suspendat.
