Circa 70 de companii din apărare sunt gata să livreze statelor membre NATO sisteme noi de drone sau anti-drone, a spus la București liderul Comandamentului NATO care a organizat zilele trecute un forum dedicat special industriei de apărare. Dintre toate soluțiile, NATO a ales să prezinte video în cadrul forumului 10 sisteme, de la companii mari din domeniul apărării, la startup-uri abia apărute. Unul dintre sisteme este conceput de o companie din România.
NATO lucrează îndeaproape cu numeroase companii din sectorul militar pentru a dezvolta noi tehnologii sau pentru a adapta tehnologii tradiționale pentru o luptă eficientă împotriva dronelor mici și ieftine care au devenit una din principalele amenințări, au spus reprezentanții alianței.
La București, NATO a reunit peste 300 de companii din domeniul apărării și a transmis un mesaj strategic: Alianța are nevoie de noi tehnologii, ieftine și ușor de produs, dar și de rapiditate în producție și livrări.
„Durata de viața a software-ului unei drone în Ucraina este o chestiune de săptămâni”
Comandamentul Aliat pentru Transformare (SACT), organizatorul forumului dedicat industriei de apărare ce s-a ținut la București la finalul săptămânii trecute, este organismul NATO care are rolul de a transforma și moderniza alianța care lucrează îndeaproape cu industria pentru noi și noi arme și soluții de apărare.
„Suntem într-o cursă, iar inovația trebuie să fie constantă. Soluțiile pe care le avem acum pot fi viabile doar pentru un timp limitat, iar apoi trebuie să dezvoltăm altceva”, a spus amiralul Pierre Vandier, Comandantul SACT, într-o discuție cu presa la care a participat și HotNews.
„De exemplu, durata de viața a software-ului unei drone în Ucraina este o chestiune de săptămâni. Dacă nu îți actualizezi componenta software atunci nu va mai funcționa, este un update continuu. Și aici intervine abilitatea inginerilor să rescrie codul și să adapteze ca sistemul să fie eficient. Cei care se adaptează mai bine sunt cei care ies învingători la final”, a spus Vandier.
„Avem 70 de companii care sunt pregătite să livreze sisteme de drone și contra-drone”
„Cred că NATO se află într-o poziție foarte interesantă în tot acest haos, pentru că inginerii pe care îi avem și industria pe care o avem pot depăși ritmul de inovație al adversarului”, a spus Vandier.
El a făcut referire atât la marii producători occidentali de armamente, dar și la noi firme, startup-uri care au apărut în domeniul militar în ultimii ani.
„Avem cam 70 de companii care sunt pregătite să livreze sisteme de drone și contra-drone. Avem exemple aici unde aceste companii pot furniza țărilor diverse sisteme. Noi le dăm statelor membre posibilitatea să înțeleagă piața, să ierarhizeze soluțiile, să le testeze și apoi noi le oferim integrarea. În final, fiecare din aceste sisteme au doar raze de câțiva de kilometri, iar noi avem o graniță de mii de kilometri”, a spus Vandier în fața unui ecran pe care rulau clipuri video cu zece sisteme anti-dronă produse sau proiectate de diferite companii.
„Ideea e cum le conectăm pe toate între ele și oferim NATO abilitatea să le controleze pe toate”, a mai spus înaltul oficial al Alianței. Sisteme anti-drone prezentate de SACT NATO la NIF București 2025
HotNews a luat fiecare sistem prezentat la forumul NATO și îl detaliază mai jos, cu mențiunea că aceste sisteme nu sunt impuse de NATO niciunei țări și că fiecare stat membru poate alege orice alt sistem consideră că este potrivit pentru nevoile sale.
1. Ejderha, sistemul care atacă direct componentele electronice ale dronelor inamice
Un sistem recent prezentat public se numește Ejderha și este realizat de producătorul turc Aselsan.
Ejderha este un sistem electromagnetic de mare putere gândit pentru combaterea dronelor de diferite dimensiuni, de la drone medii la micro-drone și drone FPV prin țintirea directă a componentelor lor electronice.
Sistemul poate fi montat pe o remorcă sau pe un camion și oferă un grad ridicat de mobilitate. Sistemul este automat, ideintifică, urmărește și perturbă țintit sistemele de control ale dronelor. Sistemul diferă față de dispozitivele de bruiaj convenționale prin faptul că, prin țintirea directă a unei drone, minimizează impactul colateral și nu afectează o zonă extinsă.
„Nu te poți baza pe rachete scumpe pentru a doborî drone ieftine. Sisteme precum Ejderha oferă o alternativă reutilizabilă și rentabilă, care funcționează împotriva unei game largi de tehnologii de drone”, spune Ahmet Akyol, CEO-ul Aselasan.
2. Falcon Shield „atacă” dronele printr-un bruiaj precis
Sistemul Falcon Shield de la Leonardo este produs în Marea Britanie și este un sistem modular, scalabil și rapid de dislocat conceput pentru a combate sistemele aeriene mici, lente și de joasă altitudine.
Leonardo susține că sistemul este unul flexibil și configurabil și că poate fi integrat cu mai multe tipuri de senzori și efectori, mai exact cu diferite tipuri de rachete antiaeriene în funcție de dotarea clientului. Principala configurație a sistemului se bazează pe radare și sisteme electro-optice pentru detectarea, urmărirea, identificarea, geolocalizarea și neutralizarea dronelor.
Sistemul, în varianta, de bază, „atacă” dronele printr-un bruiaj foarte precis, lansat spre țintă astfel că sistemele electronice ale dronelor sunt direct afectate.
Sistemul a fost recent montat și testat într-o configurație mobile, pe un vehicul blindat canadian Senator. Varianta a fost dezvoltată împreună cu compania canadiană Roshel.
3. MBDA și mica sa rachetă anti-dronă
Gigantul european MBDA a dezvoltat în ultimii ani o rachetă de mici dimensiuni și ușor de produs cu care să contracareze în special dronele ieftine care au devenit principala amenințare pe câmpul de luptă.
Denumită inițial Small Anti-Drone Missile, redenumită apoi MBDA Defend Air va fi integrată printr-un lansator cu nouă celule pe sistemul Skyranger de la Rheinmetall de pe transportoarele blindate ale Germaniei.
Parlamentul German tocmai a aprobat aproape jumătate de miliard de euro pentru ca lansatoarele cu rachete MBDA Defend Air să fie integrate în turela Skyranger, alături de tunul antiaerian de 30mm.
Racheta va extinde raza de acțiune efectivă a sistemului Skyranger de la 2 la aproximativ 6 kilometri, scrie Defense News.
O problemă, totuși, a acestei soluții este calendarul foarte lung estimat pentru operaționalizare. Defence Blog citează surse din industrie care afirmă că producția în serie este programată să înceapă în 2029, iar livrările către armata Germaniei ar putea începe în 2030.
4. Destinus și soluția drone-contra-drone
Destinus este o company din Elveția care s-a specializat pe producția de drone și mici sisteme de propulsie, însă de curând și-a schimbat orientarea și a început să dezvolte sisteme de armament, drone și anti-drone.
Un sistem abia anunțat public are în centrul drona Destinus Hornet care a fost reconfigurată pentru misiuni kamikaze anti-drone și anti-rachete care zboară jos și lent.
Hornet a fost transformată dintr-o dronă inițial cu aplicații civile într-o o dronă autonomă de interceptare aer-aer care lansată dintr-un container transportat cu o remorcă.
Sistemul Hornet este proiectat să lanseze rapid și automat drone ușoare capabile să identifice, să urmărească și să angajeze ținte aeriene. Montat într-un lansator mobil închis într-un container, sistemul poate găzdui și lansa până la opt drone Hornet. Fiecare dronă este depozitată vertical și ejectată dintr-un cadru metalic, fără intervenție manuală. Odată lansată, Hornet trece imediat la zbor autonom și începe executarea misiunii, ghidat de un sistem hibrid de căutare și de sisteme de urmărire la bord.
Întreaga platformă cântărește sub 10 kilograme la decolare maximă, cu o anvergură a aripilor de 1,5 metri și o lungime a fuselajului de 1,1 metri. Sarcina utilă la bord constă fie dintr-un focos cu impact cinetic, fie dintr-o încărcătură de fragmentare, optimizată pentru neutralizarea dronelor din categoria de greutate mică și medie, în special a celor sub 300 de kilograme.
Hornet este capabil să intercepteze ținte la distanțe de până la 20 de kilometri și poate atinge o viteză maximă de 250 de kilometri pe oră.
5. MAAWLR, un lansator mobil montat în spatele unui truck
Un alt sistem prezentat la forumul NATO de la București este dezvoltat de compania americană Sierra Nevada Corporation (SNC) și se bazează pe un lansator mobil denumit MAAWLR (Mobile Anti-Air Weapons Launcher) care vine montat pe remorca unui vehicul, se folosește de un sistem radar sau sisteme de ochire electro-optice.
Lansatorul este prezentat ca fiind capabil să integreze mai multe tipuri de rachete anti-aeriene, în diferite configurații și cantități.
6. Serval LAD, tun mobil anti-drone montat pe blindate
Franco-germanii de la KNDS au fost reprezentați la Forumul NATO de la București cu sistemul anti-dronă Serval LAD / C-UAV.
Sistemul se bazează pe o turelă ARX30 telecomandată cu tun de 30mm care este montată pe un vehicul blindat pe roți. Sistemul cuprinde un radar 3D, un detector de radio-frecvențe omnidirecțional, un sistem de ochire, o turelă și muniție explozivă de calibru 30mm.
Vehiculele blindate Serval au fost deja comandate de Armata Franceză. 530 de vehicule blindate Serval au fost comandate în decembrie 2024, iar din acestea 24 de vehicule sunt varianta anti-dronă. KNDS a fost formată după asociereamdintre Krauss-Maffei Wegmann (KMW) din Germania și Nexter din Franța.
7. Startup-ul din Estonia și racheta creată special împotriva dronelor ieftine
Frankenburg Technologies, o company din Estonia, dezvoltă o rachetă special gândită pentru a doborî drone și care să fie ieftină și ușor de produs.
„Am creat cea mai mică și ieftină rachetă interceptoare din istorie”, susține Kusti Salm, CEO al companiei estoniene, citat de The Times.
Compania susține că a dezvoltat un produs care dovedește că apărare antidronă poate fi și eficientă economic.
Racheta Mark I, produsă în Europa, „este o rachetă rapidă, ușoară și propulsată cu combustibil solid, concepută special pentru a contracara dronele. Poate fi produsă în serie, este ușor de utilizat și a fost proiectată pentru a reduce costurile de interceptare”, susține compania.
Compania s-a dezvoltat puternic în ultimul an și a anunțat că va produce rachetele anti-dronă atât în Estonia, cât și în Letonia. În fabrica din Estonia, compania susține că la început va avea o producție de 100 de interceptoare pe zi.
8. Thales – de la simplu, la complex
Un sistem integrat în care radarele care detectează dronele, le categorizează în funcție de tip și le urmărește, iar apoi o întreagă familie de efectori poate fi utilizată pentru a neutraliza amenințările.
În prezentarea Thales, un gigant al industriei apărării, apare sistemul ForceSHIELD. Acesta include lansatoare de rachete LMM (Lightweight Multi-role Missile) montate pe vehicule blindate, dar și tunuri antiaeriene RapidFIRE de 40mm.
Totodată Thales a dezvoltat și a început producția în Belgia a unei rachete mai ieftine gândite special să contracareze dronele și care au ajuns să fie și folosite în Ucraina.
Rachetele de 70mm sunt ghidate laser și au un cap de luptă FZ123 care atunci când explodează lansează mii de bilet de oțel ce distrug prin impact dronele inamice.
9. Skyjacker, sistemul care „păcălește” dronele că sunt, de fapt, în alt loc
Francezii de la Safran au lansat încă din 2024 sistemul mobil Skyjacker. Montat pe vehicule blindate, sistemul conține senzori electro-optici pentru detecție și se bazează pe „păcălirea” dronelor țintă.
„Punctul forte al Skyjacker constă în capacitatea sa unică de spoofing”, susține compania. Adică să „păcălească” și să „dezorienteze” dronele inamice.
Mai exact, sistemul modifică traiectoria unei drone, simulând semnalele de navigație prin satelit care-i asigură ghidarea către țintă. Skyjacker înlocuiește semnalele de ghidare prin satelit ale dronei ostile cu semnale modificate, concepute pentru a induce în eroare drona cu privire la poziția sa, în scopul de a-i perturba sau întrerupe misiunea.
„Skyjacker este deosebit de potrivit pentru contracararea atacurilor de saturație, cum ar fi roiurile de drone. Sistemul poate, de asemenea, să neutralizeze drone izolate pilotate de la distanță de un operator și să producă efecte la distanțe cuprinse între 1 și 10 kilometri”, susține compania. https://safran.webtv-solution.video/embed/Skyjacker_Teaser__V10_intro_Hologarde_SafranwEHJV
10. Compania Românească BraveX Aero și un sistem anti-dronă prezentat pe o platformă marină
Printre sistemele prezentate la București se numără și unul conceput de o companie din România, firma BraveX Aero de la Cluj-Napoca.
BraveX Aero a început să proiecteze și să cerceteze dezvoltarea unor drone încă din 2020, iar în 2024 a avut primele zboruri de test cu aeronave fără pilot.
„Aeronavele noastre sunt construite din materiale de ultimă generație, cum ar fi carbon, fibră de sticlă și compozite Kevlar. Urmăm procedurile stabilite în industria aerospațială, dar nu ne oprim aici. Inovăm, ne adaptăm și ne îmbunătățim constant pentru a oferi produse fiabile și durabile”, se prezintă compania.
Pe clipul video prezentat de NATO la București apare un sistem conceput cu două tipuri de drone care să contracareze un potențial atac.
Un tip de drone este pentru supraveghere și detecție, iar al doilea tip de drone sunt cele de interceptare, lansate să neutralizeze ținta.
Sistemul nu este încă unul construit și se bazează pe două tipuri de drone gândite de compania BraveX Aero.
Exemplul prezentat de NATO arată scenariul în care o dronă inamică, de tip kamikaze, vizează o platformă maritimă.
În replică, apărătorii lansează în aer drone de detecție ce patrulează până când reperează drona țintă. După specificațiile de pe site-ul companiei, drona de supraveghere este una de tipul HPF-3, cu o autonomie de zbor între 4 și 7 ore, în funcție de motorizare.
Sistemul apoi lansează, de pe platforma maritimă, o dronă interceptor de tip Vimana, o dronă cu motor cu reacție care neutralizează drona țintă.
„Decalajul dintre invenție și utilizarea pe scară largă se măsoară acum în luni și săptămâni”
La București, la forumul NATO dedicat industriei amiralul Pierre Vandier, Comandantul SACT, a urcat pe scenă în fața reprezentanților companiilor din industrie și a ținut să livreze industriei „un mesaj strategic” despre natura în schimbare a războiului și „ce putem și trebuie să facem în legătură cu aceasta”.
„Trebuie să fim pregătiți pentru diseară, dar și pentru mâine, iar aceasta este o mare și nouă provocare. Deși evoluția războiului nu este nouă, ritmul schimbării de astăzi este foarte nou, foarte diferit. Decalajul dintre invenție și utilizarea pe scară largă se măsoară acum în luni și săptămâni, amenințând avantajul tehnologic”, a spus Vandier.
„NATO și industria s-au obișnuit, poate prea mult, cu adversari limitați din punct de vedere tehnologic”, a continuat comandantul SACT.
„Pe câmpurile din Ucraina nu poți să petreci ani să proiectezi și să construiești o nouă armă”
„Accelerarea timpului este clar vizibilă pe câmpul de luptă din Ucraina, unde durata de viață a noilor tehnologii și tactici este mai scurtă ca oricând, datorită în mare parte flexibilității schimbării bazate pe software. Dar, din moment ce ambele părți se bucură de acest avantaj, această accelerare se intensifică tot mai rapid. Pe câmpurile din Ucraina, nu poți să petreci ani proiectând, construind sau introducând noi arme”, a spus Vandier.
El a susținut că industria trebuie să demonstreze capacitatea de a inova și de a se adapta mai rapid decât adversarii.
„De fiecare dată când unul dintre voi dezvoltă ceva ce oponenții noștri nu au mai văzut, de fiecare dată când unul dintre voi dezvoltă ceva mai ieftin, ceva ce poate fi cumpărat, închiriat, adaptat sau adoptat mai rapid, faceți ca puterea de descurajare NATO să fie mai credibilă”, a declarat amiralul Pierre Vandier.
