Un membru republican al Camerei Reprezentanților, Thomas Massie, a depus în Congres un proiect de lege prin care Statele Unite ar trebui să se retragă din NATO. Documentul, botezat sugestiv „Not A Trusted Organization Act” – „Legea privind organizația de încredere redusă” –, descrie Alianța Nord-Atlantică drept un vestigiu al Războiului Rece și pune sub semnul întrebării costurile și rolul ei actual pentru Washington.
În textul proiectului se afirmă că NATO a fost creată pentru a contracara URSS, iar această amenințare a dispărut acum trei decenii. De atunci, participarea americană în alianță ar fi costat „trilioane de dolari” din banii contribuabililor, susține inițiativa. Massie invocă inclusiv Constituția SUA, susținând că aceasta nu ar autoriza implicarea permanentă a țării în conflicte externe și denunță ideea ca America să fie „protector global” pentru state bogate care „refuză să plătească pentru propria lor apărare”.
Proiectul prevede că, dacă legea ar fi adoptată, președintele SUA ar fi obligat ca, în termen de 30 de zile, să notifice oficial NATO cu privire la retragerea Statelor Unite din alianță. Totodată, ar deveni interzisă utilizarea fondurilor federale pentru finanțarea bugetelor Alianței. În paralel, senatorul republican Mike Lee, din Utah, a înaintat un proiect similar în Senatul american, ceea ce arată că ideea are susținere în aripa radical-suveranistă a Partidului Republican.
Contextul este alimentat de pozițiile fostului președinte Donald Trump, care a amenințat în repetate rânduri cu retragerea SUA din NATO și a acuzat aliații europeni că nu își respectă angajamentele privind cheltuielile pentru apărare. Criticile sale au forțat statele membre să își crească bugetele militare, iar unele discuții au mers chiar până la ideea atingerii unui prag de 5% din PIB până în 2035, în logica „cine nu plătește, nu este apărat”.
În același timp, sub administrația Joe Biden, Congresul a adoptat un proiect de lege care interzice explicit oricărui președinte să retragă unilateral Statele Unite din NATO. Coautor al acestei inițiative a fost actualul secretar de stat, Marco Rubio. Presa americană a semnalat însă că un lider ostil alianței, precum Trump, ar putea încerca să ocolească această interdicție folosind atribuțiile prezidențiale foarte largi în domeniul politicii externe, de exemplu prin blocarea finanțării sau a cooperării practice.
În plus, în noua strategie de securitate națională adoptată în mandatul lui Trump, se sublinia că Washingtonul nu mai dorește ca NATO să fie percepută drept „o alianță în permanentă expansiune”, iar SUA nu vor mai „susține de unele singure ordinea mondială, asemenea titanului Atlas”. Proiectul lui Massie se înscrie pe această linie de gândire: mai puțină „povară globală” pentru America, mai multă responsabilitate financiară și militară transferată aliaților.
Chiar dacă are șanse reduse de a deveni lege în actuala configurație politică de la Washington, inițiativa rămâne un semnal de alarmă pentru aliații europeni, inclusiv pentru state precum România și pentru țările de pe flancul estic. Ea reamintește că, dincolo de declarațiile oficiale, există în politica americană o presiune constantă pentru reevaluarea costurilor NATO și pentru o eventuală retragere sau diminuare a angajamentului SUA, scenariu care ar redesena fundamental arhitectura de securitate a Europei.
