Șeful Apelor Române pleacă din funcție, iar directoarea Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița a fost demisă, după criza de apă care a lăsat peste 100.000 de oameni din județele Prahova și Dâmbovița fără apă potabilă. Decizia marchează prima reacție politică și administrativă de anvergură în urma scandalului legat de gestionarea barajului Paltinu, acolo unde scăderea critică a nivelului apei a dus la întreruperea alimentării cu apă.
Raportul Corpului de Control al Ministrului Mediului a indicat grave probleme de management, decizii întârziate și lipsă de reacție adecvată în fața unei situații care se agrava vizibil. Din document reiese că autoritățile responsabile de administrarea resurselor de apă nu au luat la timp măsurile necesare pentru prevenirea crizei, deși existau semnale clare privind scăderea nivelului acumulării de la Paltinu.
Barajul Paltinu, esențial pentru alimentarea cu apă a unor localități din Prahova și Dâmbovița, a ajuns la un nivel care nu mai permitea funcționarea normală a sistemului. În lipsa unor intervenții bine planificate, alimentarea a fost întreruptă, iar mii de familii s-au trezit fără apă potabilă la robinet. Situația a generat nemulțumire masivă, punând presiune pe Ministerul Mediului și pe structurile aflate în subordinea sa.
Pe lângă plecarea șefului Apelor Române și demiterea directoarei ABA Buzău-Ialomița, dosarul crizei ajunge acum la Parchetul General. Procurorii vor analiza dacă, pe lângă incompetență administrativă, au existat și fapte ce pot fi încadrate în zona răspunderii penale. Trimiterea cazului către anchetatori arată că Ministerul Mediului nu mai poate trata problema doar ca pe un eșec intern, ci ca pe o situație care necesită clarificări la cel mai înalt nivel.
Ministerul Mediului ia în calcul chiar desființarea companiei de Exploatare Sistem Zonal Prahova, entitate considerată că „și-a arătat limitele” în această criză. Structura, responsabilă de operarea sistemului zonal, este acuzată implicit că nu a asigurat o gestionare profesionistă a resursei de apă și că nu a avut capacitatea de a preveni sau reduce impactul crizei asupra populației. Desființarea ei ar deschide discuția despre reorganizarea întregului lanț de responsabilitate în domeniul apelor.
Pentru cetățenii din Prahova și Dâmbovița, aceste măsuri vin după zile întregi de incertitudine, restricții și improvizații. Criza a arătat cât de vulnerabil este sistemul de alimentare cu apă atunci când managementul este defectuos și când nu există planuri clare de intervenție în situații de risc. Dincolo de demisii și anchete, rămâne întrebarea esențială: ce garanții vor avea oamenii că o astfel de situație nu se va repeta și că instituțiile însărcinate cu protejarea resurselor de apă vor funcționa în mod real, nu doar pe hârtie.
