Raportul de conformitate al Grupului de State împotriva Corupției (GRECO), publicat pe 8 aprilie, arată că R. Moldova a înregistrat progrese parțiale în implementarea recomandărilor internaționale privind prevenirea corupției, însă mai multe domenii-cheie rămân deficitare.
Documentul, adoptat la sfârșitul lunii martie, evaluează măsurile întreprinse de autorități pentru a consolida integritatea la nivelul funcțiilor executive și în instituțiile de aplicare a legii. Potrivit raportului, din cele 25 de recomandări formulate anterior pentru Republica Moldova, doar o parte au fost implementate integral sau într-o manieră satisfăcătoare, în timp ce majoritatea au fost realizate parțial sau nu au fost aplicate deloc.
GRECO constată că persistă deficiențe importante în ceea ce privește controlul integrității la nivel înalt. Printre problemele semnalate se numără lipsa unor reguli clare privind verificarea integrității persoanelor numite în funcții executive și absența unor registre eficiente de gestionare a riscurilor de corupție.
De asemenea, codurile de conduită pentru demnitarii de rang înalt nu au fost încă adoptate, acestea fiind doar în stadiu de proiect. Totodată, nu există progrese în organizarea instruirilor sistematice privind etica și integritatea pentru aceste categorii de funcționari.
Un alt aspect critic vizează lipsa unor reguli clare privind contactele oficialilor cu lobbyiștii, precum și absența unor mecanisme eficiente de monitorizare a restricțiilor post-angajare.
În același timp, raportul evidențiază unele evoluții în domeniul transparenței. Autoritățile au instituit registre pentru cererile de acces la informații și au îmbunătățit publicarea proactivă a datelor, rata de conformitate fiind estimată la circa 84%.
Totuși, persistă probleme legate de calitatea răspunsurilor oferite cetățenilor, iar instruirile privind accesul la informații nu vizează suficient persoanele cu funcții executive de conducere.
În ceea ce privește instituțiile de aplicare a legii, raportul arată că au fost înregistrate progrese mai consistente. Printre acestea se numără creșterea reprezentării femeilor în Poliție și Poliția de Frontieră, îmbunătățirea transparenței privind donațiile și organizarea instruirilor anticorupție.
De asemenea, verificările de integritate ale angajaților sunt efectuate sistematic pe parcursul carierei, iar mecanismele de consiliere etică au fost instituite.
Cu toate acestea, unele probleme persistă, inclusiv lipsa unor coduri de etică adaptate specificului instituțiilor și utilizarea frecventă a numirilor interimare în funcții de conducere.
Raportul menționează că au fost făcute progrese în extinderea competențelor Procuraturii Anticorupție pentru investigarea cazurilor care implică demnitari de rang înalt, inclusiv membri ai Guvernului.
Totuși, nu toate categoriile de funcționari sunt acoperite, iar instituția se confruntă în continuare cu lipsa de personal, o parte semnificativă a funcțiilor rămânând vacante.
Autoritățile de la Chișinău au lansat mai multe programe naționale în domeniul integrității și anticorupției pentru perioada 2024–2028, în paralel cu deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și modificarea Constituției în sensul integrării europene.
