Republica Moldova trebuie să-și consolideze instituțiile, să reducă deficitul de specialiști și să transforme relația cu România într-un parteneriat bazat pe proiecte concrete. Declarațiile aparțin participanților la conferința „România și Republica Moldova între memorie comună și destin european”.
Una dintre provocările majore rămâne consolidarea instituțiilor și creșterea încrederii cetățenilor în acestea, a remarcat Mariana Iațco, doctor conferențiar la Universitatea de Stat din Moldova. Ea a atras atenția asupra migrației specialiștilor și a elitelor, fenomen care afectează capacitatea statului de a implementa reforme și de a asigura o administrare eficientă. În opinia sa, succesul parcursului european depinde de dezvoltarea unor instituții funcționale, bazate pe meritocrație și autoguvernare.
În cadrul dezbaterii, Raluca Moldovan, doctor conferențiar la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a menționat că relația Moldovei cu România trebuie să intre într-o nouă etapă în contextul apropierii de Uniunea Europeană. Dacă până acum accentul a fost pus preponderent pe identitatea comună și legăturile istorice, viitorul ar trebui să aducă mai multe inițiative concrete în domenii precum energia, transporturile și dezvoltarea economică.
„Podurile de flori au avut rolul lor, dar noua etapă are nevoie de poduri energetice și instituționale”, a declarat cercetătoarea, subliniind și importanța consolidării statului de drept.
Despre relația dintre cele două state a vorbit și Tana Foarfă, directoarea Europuls. Ea a apreciat sprijinul constant oferit de România Republicii Moldova, dar a remarcat că au existat perioade în care cooperarea putea produce rezultate mai vizibile la nivel practic.
Conferința „România și Republica Moldova, între memorie comună și destin european”, care se încheie se azi, a reunit reprezentanți ai mediului academic, experți și oficiali din ambele state, care au discutat despre provocările și oportunitățile pe care le aduce procesul de integrare europeană pentru Republica Moldova.
