Ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, susține că declarația de la Istanbul din 1999 nu conține obligații necondiționate asumate de Moscova privind retragerea trupelor sale din regiunea transnistreană, ci doar „intenții”.
Diplomatul afirmă că retragerea militarilor ruși staționați ilegal în stânga Nistrului va fi posibilă doar după soluționarea diferendului transnistrean în cadrul formatului de negocieri „5+2”. Oleg Ozerov a făcut această declarație într-un interviu publicat pe 14 iulie.
„Foarte frecvent, oponenții noștri, inclusiv bloggerii, cunoscuți și anonimi, frivol și cu aroganță, ne spun, ce, voi, cei de la ambasadă, nu știți că la nivel internațional, Rusia și-a asumat obligația să retragă trupele încă la Istanbul? Eu le spun să ia în mâini hârtiile alea și să le citească atent. Acolo este vorba de intenție, și nu de obligație. Acolo e vorba de retragerea trupelor ruse. Da, într-adevăr, noi vorbim de acest lucru, doar în contextul reglementării tuturor problemelor legate de Transnistria.
Dacă va fi soluționat conflictul transnistrean, în baza formulei constituite, 5+2, va fi posibilă și retragerea trupelor ruse din Transnistria. Pentru asta există mecanisme și atunci când ni se spune că acestea sunt moarte, că nu funcționează, stați un pic, noi le-am înghețat?”, a declarat ambasadorul Rusiei la Chișinău.
Ce prevede declarația de la Istanbul din 1999?
În realitate, la Istanbul în 1999, angajamentul Rusiei de a-și retrage trupele până la sfârșitul anului 2002 nu era formulat ca fiind condiționat de anumite circumstanțe.
„Reamintind deciziile summiturilor de la Budapesta și Lisabona și ale Reuniunii Ministeriale de la Oslo, reiterăm așteptările noastre privind o retragere rapidă, ordonată și completă a trupelor ruse din Moldova. În acest context, salutăm progresele recente realizate în îndepărtarea și distrugerea echipamentului militar rusesc stocat în regiunea transnistreană a Moldovei și finalizarea distrugerii munițiilor netransportabile.
Salutăm angajamentul Federației Ruse de a finaliza retragerea forțelor ruse de pe teritoriul Moldovei până la sfârșitul anului 2002. De asemenea, salutăm disponibilitatea Republicii Moldova și a OSCE de a facilita acest proces, în limita capacităților lor respective, până la termenul convenit”, se menționează textul declarației din 1999.
Formula „cu condiția existenței condițiilor necesare” a apărut în documentul de la Porto din 2002, atunci când termenul a fost practic prelungit până la 31 decembrie 2003.
„Apreciem eforturile tuturor statelor participante ale OSCE care au contribuit la Fondul Voluntar pentru a permite OSCE să asiste Federația Rusă în îndeplinirea angajamentelor asumate la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999. Salutăm angajamentul Federației Ruse de a finaliza retragerea forțelor rusești cât mai curând posibil și intenția sa de a face acest lucru până la 31 decembrie 2003, cu condiția îndeplinirii condițiilor necesare.
Încurajăm statele participante ale OSCE să continue să sprijine retragerea/eliminarea munițiilor și a altor echipamente militare de către Federația Rusă prin măsuri politice adecvate și prin efectuarea de contribuții inițiale sau suplimentare la Fondul Voluntar înființat în acest scop, pe baza rapoartelor periodice ale Misiunii OSCE în Moldova”.
Ce înseamnă formatul 5+2 și cum a fost înghețat?
Narațiunea că Moldova este vinovată de blocarea formatului „5+2” este de asemenea falsă. Exponenții regimului secesionist de la Tiraspol și Rusia consideră că formatul „5+2” și-a suspendat activitatea în 2019, „după instalarea actualei conduceri a Moldovei”.
Reprezentanții regimului pro-rus din stânga Nistrului și Moscova se declară indignați că șefa statului, Maia Sandu, după învestirea sa în funcție în 2020, a anunțat că nu se va întâlni cu conducerea Transnistriei, inclusiv cu Vadim Krasnoselski.
„Acesta a fost un act de perturbare directă a negocierilor, deoarece în 1990-2020 conducătorii Moldovei și Transnistriei s-au întâlnit în ciuda celor mai acute contradicții”, spune Andrei Safonov. Acuzațiile la adresa Maiei Sandu că formatul „5+2” este blocat din cauza refuzului șefului statului de a comunica direct cu liderul secesionist sunt neîntemeiate.
Conform formatului, cele două părți sunt reprezentate în procesul de reglementare prin negociatorii lor politici, și nu de președintele Moldovei sau liderul autoproclamat de la Tiraspol. În plus, pe 29 ianuarie 2024, ambasadorul cu misiuni speciale al Ucrainei, responsabil de dosarul transnistrean, Paun Rohovei, a subliniat la Chișinău că formatul „5+2” este nefuncțional din cauza prezenței în cadrul său a Rusiei, care „nu are drept moral și nici legal să participe la astfel de tratative”.
Formatul „5+2” este alcătuit din reprezentanți ai Moldovei și Transnistriei (părți), ai OSCE, Rusiei, Ucrainei (mediatori), Uniunii Europene și Statelor Unite (observatori). Ultima ședință a tuturor părților a avut loc în octombrie 2019 la Bratislava.
