„24-48 de ore”: Rusia a venit cu o propunere nouă în negocierile de la Istanbul. Ucraina insistă pentru o întâlnire Zelenski – Putin

Rusia și Ucraina au încheiat miercuri seara a treia rundă de negocieri directe la Istanbul, în care au constatat „distanța” dintre pozițiile lor în ceea ce privește încetarea războiului și ajungând în final la un acord doar asupra unui nou schimb de prizonieri, transmite AFP.
După doar o oră de discuții la palatul Ciragan, negociatorii au constatat că „pozițiile” lor respective erau „destul de îndepărtate unele de altele”, a spus Vladimir Medinski, șeful delegației ruse, în cadrul unei declarații de presă.
Anterior în cursul zilei de miercuri, Kremlinul deja spulberase speranțele de a se ajunge la un acord pentru a pune capăt conflictului. „Nimeni nu se așteaptă la un drum ușor. Desigur, va fi o discuție foarte complicată”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, repetând că propunerile celor două părți pentru încetarea conflictului sunt „diametral opuse”.
Rusia a propus scurte armistiții
Singura măsură concretă: negociatorii au convenit asupra unui nou schimb de 1.200 de prizonieri de fiecare parte, potrivit lui Vladimir Medinski, așa cum s-a întâmplat deja de mai multe ori.
Moscova a propus, de asemenea, Kievului să îi înapoieze 3.000 de cadavre ale soldaților ucraineni.
De asemenea, a continuat Mendinski, Rusia a propus și o serie de scurte armistiții de „24-48 de ore” pe front, pentru ca cele două armate să poată recupera morții și răniții. Ucraina spune că vrea o încetare a focului imediată și de o durată mai mare.
Kievul insistă pentru o întâlnire Zelenski – Putin
Ucraina a sugerat, la rândul său, o întâlnire între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski până la sfârșitul lunii august, posibil în prezența președinților american și turc, potrivit negociatorului de la Kiev, Roustem Oumerov.
Ucraina și Zelenski au insistat și în trecut pentru o astfel de întâlnire la cel mai înalt nivel pentru a se ajunge la o soluție de încheiere a războiului.
În preambulul acestor negocieri, o sursă din cadrul delegației trimise de Kiev a declarat pentru AFP că speră la o „poziție constructivă” din partea Rusiei și că aceasta va renunța la „ultimatumurile” sale.
Aceste discuții directe au avut loc din nou în urma presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump, care, la jumătatea lunii iulie, a acordat Moscovei 50 de zile pentru a ajunge la un acord cu Ucraina, sub sancțiunea unor sancțiuni severe.
Kiev și aliații săi occidentali acuză Kremlinul că blochează negocierile prin menținerea unor cereri maxime, în timp ce armata rusă, mai numeroasă și mai bine echipată, continuă atacurile pe front, unde câștigă teren în fiecare zi.
Miercuri, Ministerul Apărării rus a revendicat cucerirea unui nou sat, Varatchyne, în regiunea ucraineană Sumî (nord-est), unde, în cursul nopții, atacurile cu drone rusești au provocat întreruperi de curent electric pentru peste 220.000 de oameni.
Pozițiile par ireconciliabile
Pozițiile celor două tabere par în prezent ireconciliabile. La fel ca miercuri seara, discuțiile de la Istanbul din mai și iunie nu au dus decât la acorduri privind schimbul de prizonieri și de trupuri ale soldaților uciși.
Potrivit purtătorului de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, negocierile urmau să se concentreze în principal pe „memorandumurile” schimbate în iunie de cele două tabere și care includeau propunerile lor de pace.
Kiev, la rândul său, dorea să se concentreze pe un nou schimb de prizonieri, repatrierea copiilor ucraineni duși în Rusia și pregătirea unei întâlniri între Putin și Zelenski.
Moscova cere Ucrainei să îi cedeze patru regiuni parțial ocupate din estul și sudul teritoriului său, pe lângă Crimeea anexată în 2014, să renunțe la livrările de arme occidentale și la orice aderare la NATO.
Condiții inacceptabile pentru Kiev, care dorește retragerea trupelor ruse și garanții de securitate din partea Occidentului, inclusiv continuarea livrărilor de arme și desfășurarea unui contingent european, lucru la care Rusia se opune.
Ucraina cere, de asemenea, împreună cu aliații săi europeni, un armistițiu de 30 de zile, pe care rușii, ale căror forțe au avantajul pe teren, îl refuză.