Sărbătorile paralizează activitatea întreprinderilor de stat la început de mai. Pentru că ultima lună de primăvară demarează în Săptămâna Patimilor cu o zi liberă declarată de stat, de altfel, la fel ca și zilele de 6, 9 și 13 mai 2013, iar prin hotărârea de Guvern din 14 februarie anul curent s-a stabilit ca și 10 mai să fie zi de odihnă, practic, în primele 14 zile ale lunii mai sunt, oficial, doar cinci zile de muncă. În schimb, bugetarii se vor putea bucura de două minivacanțe generoase de trei (4-6 mai) și, respectiv, cinci zile (9-13 mai).

O situație similară a fost și anul trecut când, în lunile aprilie și mai, moldovenii au avut parte de patru minivacanţe de trei-patru zile, trei dintre care au paralizat toată activitatea întreprinderilor pentru trei zile de luni consecutiv şi, respectiv, marţi, 1 mai.

Dacă împărţim cele circa 87,7 miliarde de lei, cât a constituit PIB-ul în 2012, la cele circa 249 de zile lucrătoare dintr-un an, obţinem cifra de peste 352 milioane lei, sumă care, teoretic, reprezentă venitul obţinut pe republică pentru o zi. Așadar, putem afirma că cele cinci zile libere din luna mai luate din contul zilelor de muncă pe care le vor avea moldovenii, una dintre care va fi recuperată într-o sâmbătă, vor costa bugetul statului aproape 1,8 miliarde lei și, dacă s-ar fi lucrat în regim normal, numai luna viitoare PIB-ul R. Moldova ar fi crescut cu 2%?

Zile de odihnă „în scopul organizării timpului de muncă”

Când vine vorba de zilele de odihnă oferite de stat, Moldova este campioană. Potrivit Codului Muncii şi Legii cu privire la zilele de sărbătoare, zilele comemorative şi zilele de odihnă în R. Moldova, cetățenii au concediu de odihnă de 28 de zile pe an şi 13 zile libere de sărbători legale. În total, avem 41 de zile de odihnă pe an, adică cu 12 zile mai mult decât nemţii sau belgienii, care au doar câte 30 de zile de vacanță. Mai mult, anul acesta „în scopul organizării optime a timpului de muncă şi de odihnă”, guvernul a declarat zile de odihnă și zilele de 10 mai, 26 august şi 25 decembrie. Acestea urmează să fie recuperate sâmbăta, pe 18 mai, 17 august şi 14 decembrie.

„Analizând calendarul de lucru, am văzut că 9 mai, declarată zi de odihnă, este joi. De aceea, pentru o mai bună organizare a activităţii instituţiilor şi întreprinderilor, propunem ca şi vineri, 10 mai, să fie zi de odihnă. La fel este şi în cazul zilelor din august”, declara la jumătatea lui februarie, în cadrul ședinței executivului, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga.

În contextul în care ţări înalt dezvoltate precum Portugalia, pe fundalul crizei economice, au renunţat la patru zile libere pentru a creşte productivitatea muncii şi activitatea economică, ne întrebăm: ce impact au aceste minivacanţe asupra economiei ţării? Cum influenţează zilele de odihnă productivitatea muncii angajaţilor? Oare este același randament de muncă atunci când acestea se recuperează în zilele de sâmbătă?

Problema constă în felul cum ne odihnim

Acum un an, TIMPUL scria despre faptul că, teoretic, în fiecare zi liberă luată din contul celor lucrătoare statul pierde circa 352 milioane de lei. Practic, însă, economiştii spun că productivitatea este influenţată de mai mulţi factori şi că zilele de odihnă au impact atât pozitiv, cât şi negativ asupra activităţii economice. „Pur matematic putem spune că din contul celor trei zile libere, statul a pierdut circa un miliard de lei, însă legătura dintre PIB şi zilele nelucrătoare este mult mai complexă. La noi problema nu ar fi că sunt prea multe sărbători, ci mai mult cum ne odihnim în aceste zile libere, pentru că, de regulă, în aceste zile se consumă intens alcool, iar când revin la serviciu angajaţii întreprinderilor mai au nevoie de o zi-două ca să-şi revină”, declara atunci Alexandru Fală, cercetător la Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică, expert IDIS „Viitorul”. Potrivit acestuia, dacă moldovenii s-ar odihni bine, fără anumite excese, atunci zilele libere ar avea un impact pozitiv asupra volumului de muncă îndeplinit ulterior. „Reducerea numărului de zile nelucrătoare teoretic ar putea să aducă un plus la produsul intern brut. Matematic vorbind, ar fi o variantă optimă, totuşi, contează foarte mult cum se odihnesc oamenii în concediu sau în zilele de odihnă, pentru că la noi oamenii în concedii nu se odihnesc, ci fac reparaţii şi revin la serviciu mai obosiţi decât au plecat”, menţiona Alexandru Fală.

De aceeaşi părere era şi economistul Valeriu Prohniţchi, potrivit căruia faptul că în zilele libere de regulă se face abuz de alcool se răsfrânge asupra productivităţii şi în zilele următoare, randamentul fiind mai mic.

După fiecare zi liberă, productivitatea scade în jumătate

Deşi nu putem afirma cu certitudine cât pierde statul pe fundalul zilelor libere ale bugetarilor şi care este impactul asupra activităţii economice la nivel republican, totuşi, managerii întreprinderilor spun că înainte de zilele libere, de regulă, programul este scurtat şi, respectiv, volumul de muncă realizată este mai mic. Mai mult decât atât, nici sâmbăta, când angajaţii vin să muncească, randamentul nu este mai mare şi norma de lucru nu este îndeplinită.
Legea cu privire la zilele de sărbătoare, zilele comemorative şi zilele de odihnă în R. Moldova

Articolul 10. Zile de sărbătoare nelucrătoare
(1) În Republica Moldova, zile de sărbătoare nelucrătoare, cu menţinerea salariului mediu sunt:
a) Naşterea lui Iisus Hristos, conform calendarului bisericesc creştin ortodox, pe stil nou (25 decembrie) şi vechi (7 şi 8 ianuarie);
b) Anul Nou – 1 şi 2 ianuarie;
c) Ziua internaţională a femeii – 8 martie;
d) prima şi a doua zi de Paşti, conform calendarului bisericesc creştin ortodox;
e) ziua de luni la o săptămâna după Paştele creştin ortodox (Paştele Blajinilor);
f) Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii – 1 mai;
g) Ziua Victoriei asupra fascismului – 9 mai;
h) Ziua independenţei Republicii Moldova -27 august;
i) Sărbătoarea „Limba noastră” – 31 august;
j) Ziua sfântului în al cărui nume e sfinţită biserica din localitatea respectivă (Hramul bisericii), declarată în modul stabilit de consiliul local al municipiului, oraşului, comunei, satului.

Autor: Ala Coica