Istorie

4 iunie – Ziua Tratatului de la Trianon. Consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la Patria-Mamă, România

Camera Deputaților a adoptat în 2020, cu 235 de voturi pentru, proiectul de lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.  

Potrivit expunerii de motive, reglementarea urmează modelul oferit de alte acte normative care marchează celebrarea unor momente simbolice, cum ar fi Legea nr. 177/2013 privind declararea zilei de 14 mai Ziua Dreptului internațional umanitar sau Legea nr. 96/1998 privind proclamarea Zilei Drapelului Național.

Astfel, se propune ca pentru marcarea Zilei Tratatului de la Trianon să se organizeze, la nivel național sau local, o serie de manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței acestui eveniment.

„Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, pe de altă parte. Tratatul de la Trianon a însemnat nu doar consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la Patria Mamă, România, ci și confirmarea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu”, conform proiectului.

Ce prevede proiectul legislativ:

Se declară ziua de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.

În scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon se organizează, la nivel național și local, manifestări cultural – educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material și logistic, din bugetele proprii, organizarea și desfășurarea manifestărilor

Instituțiile publice, din fonduri proprii, precum și organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot sprijini manifestările organizate de către autoritățile administrației publice centrale și locale.

Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, cu completările ulterioare.

Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, vor include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei zile. Proiectul a fost adoptat cu votul deputaților PSD, PNL, PMP, Pro-România și cei din grupul minorităților. Deputații USR s-au abținut de la vot. Parlamentarii UDMR au votat împotriva acestui proiect legislativ.

Reamintim că Parlamentul de la Budapesta a decis să declare anul 2020 drept An al Coeziunii Naționale și de a marca astfel „100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, în data de 4 iunie 1920”, acord istroric despre care susține că „a destrămat teritoriul Ungariei istorice și în urma căruia o treime din națiunea maghiară a ajuns sub autoritatea unor state străine”. Autoritățile de la Budapesta au anunțat că vor sprijini „organizarea de evenimente și comemorări atât în Ungaria, cât și în rândul maghiarilor care trăiesc în Bazinul Carpatic sau în lume”.
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


comentarii

  1. Cu Trianon? Nu prea avem ce sărbătorii, adică un câștig peste ce aveam. De fapt și de drept noi DACI-i am pierdut din masa succesorală al neamului DAC, prin acest tratat s-a pierdut, parte din Banat, parte din Crișana, parte din Maramureș, deci ce motiv de bucurie avem? și ce să sărbătorim? în schimb Ungaria a avut de câștigat, un neam venit de prin stepe s-a cuibărit aici și prin naturalizare forțată a DACI-lor care le-au fost și conducători, s-au extins au ieșit din imperiu și a devenit un stat. Aici e diferența.

  2. Nu cred ca e o zi care ar trebui sărbătorită, doar amintită. Atât. Nu știu de ce romanii vor sa-i înțepe mereu pe maghiari .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *