6 ani de la Hotărârea istorică a Curții Constituționale privind limba română în Republica Moldova. Ce declarau politicienii la acea dată?

 Potrivit acestei hotărâri, Parlamentul era obligat să modifice art. 13 din Constituție și să-l aducă în corespundere cu decizia CCM. Publicăm mai jos reacțiile politicienilor, imediat după adoptarea acestei hotărâri istorice a Curții Constituționale. La o distanță de 5 ani, multe din aceste declarații devin și mai interesante.

Ana Guţu – Deputat  in Parlamentul RM 2010-2014 (PLR)

[…] Cu siguranță, decizia Curții Constituționale din 5 decembrie 2013, prin care a fost constituţionalizată Declaraţia de Independentă, pune punct din unghiul de vedere juridic pe problema limbii oficiale din RM şi problema identitară, civilizatoare şi istorică — suntem români, vorbim limba română, istoria noastră este cea a românilor, iar în 1940 şi 1944 am fost ocupați de imperiul sovietic.
…
După decizia CC din 5 decembrie 2013 este imperios necesar să fie creat un Departament de politici lingvistice, fie pe lângă Ministerul Educației, fie pe lângă Ministerul Culturii. Astfel de organisme există şi sunt recomandabile conform modelului de state, unde există confruntări lingvistice, în virtutea circulației mai multor limbi.
…

Le vom aminti celor care îi glorifică pe deputații PL că sesizarea a fost depusă de Ana Guțu la 26 martie, când PL-ul umbla cu sesizări pe la CC, solicitând interpretarea cu rea voință a constituției și legilor statului… cei din PL sunt doar niște plagiatori ordinari!, sesizarea lor fiind depusă la 15 septembrie. Documentele video sunt o dovadă a consecventei deputatului Ana Guțu. Doar cei care nu vor să vadă nu vor vedea niciodată. (anaguțu.md)

Valeriu Munteanu – Deputat in Parlamentul RM 2010-2014 (PL)

[…] Este o decizie istorică care nu poate fi anulată și nu poate fi ignorată. Parlamentul este obligat să respecte Constituția, pentru că un Parlament care nu respectă deciziile Curții este pasibil de dizolvare. În termen util, jumătate de an, această neconcordanță între prevederile Constituției şi Declarația de independență trebuie să dispară. E o victorie mare.

Mihai Ghimpu – Ex Președinte interimar al Republicii Moldova (PL)

[…] Spania nu va fi împotrivă dacă va fi scris limba română. Astăzi s-a găsit în arhivele Vaticanului că nu limba latină este mama limbii române, ci limba română este mama limbii latine. (UNIMEDIA)

Vladimir Voronin – Ex Președinte al Republicii Moldova (PCRM)

[…] În România lasă să fie româna, în R. Moldova să fie moldoveneasca. Curtea Constituțională trebuie să conștientizeze că limba moldovenească este mult mai veche decît cea română, este, vorba lui Ion Druţă, bunica limbii române. Identică este în sensul gramaticii, foneticii, dar aici mai este altceva. (Ziarul Național)

Valeriu Streleţ – ex Prim Ministru al Republicii Moldova (PLDM)

[…] Poziția PLDM-ului a fost foarte tranșantă și înainte ca Curtea Constituțională să se pronunți asupra acestei probleme. Noi am spus tot timpul că adevărul științific este incontestabil, iar cei care au ales să numească limba pe care o vorbesc “moldovenească” au tot dreptul.

Vlad Filat – ex Prim Ministru al Republicii Moldova

Încă în legislatura 2005–2009 am semnat o inițiativă de modificare a art. 13 din Constituție, care se referă la denumirea limbii. Până a face mai multe comentarii, aș vrea să văd decizia motivată a Curții în privința deciziei de săptămâna trecută. PLDM va da o apreciere sub toate aspectele, inclusiv de ordin politic şi juridic.

Obiectivul nostru este integrarea europeană, proces care va soluționa mai multe probleme. Nu zic că problema denumirii limbii nu ar fi o problemă importantă, dar maniera în care este pusă în discuție poate fi dăunătoare. (Ziarul Național)

Corina Fusu despre poziția PLDM față de limba română (PL)

[…] PLDM de fațadă spun că sunt pro-europeni și pro-români, dar în realitate sunt anti-europeni, pentru că acceptă corupția şi anti-români, pentru că sunt împotriva limbii române şi a istoriei românilor, din punct de vedere politic vorbind. (Partide.md)

Iurie Muntean – Deputat in Parlamentul RM 2010-2014 (PCRM)

[…] Azi pe 5 decembrie 2013 şase cetăţeni români din cei şase membri ai Curţii Constituţionale într-un singur minut au pus punct în istoria seculară a Moldovei! Şi asta se numeşte democraţie şi integrare europeană? Cred că, da, deoarece anume acest lucru îl doreşte Bruxelul cu tot dinadinsul în jocurile sale geopolitice murdare!!! Da şi încă o dată da!!! Personal acuz Uniunea Europeană pentru hotărîrea Curţii Constituţionale de azi!!!
Şase indivizi, promovaţi de criminalul Plahotniuc, au decis soarta a patru milioane de moldoveni şi urmaşilor lor!!! Subliniez pentru Tănase şi restul trădătorilor Moldovei şi lepădăturilor din componenţa Curţii Constituţionale, prin decizia de azi, luată de pe poziţiile huntei criminalului de război Ion Antonescu şi ale unui debil mintal ales cu noaptea în cap la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova pe 16 martie 2012, aţi recunoscut drept ilegală formarea Republicii Moldova drept un stat independent, suveran şi liber, care este succesor al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti!!!

…Practica mondială democratică arată că denumirea limbii de stat este o chestiune politică. Această decizie se ia de popor. Nu este treaba lui Tănase sau a unor aşa-numiţi savanţi plătiţi de Guvernul României.

Marc Tkaciuk Ex consilier Prezidențial (PCRM)

[…] Principalul în decizia de astăzi a Curții Constituționale nu este denumirea limbii. Principalul — afirmarea priorității “Declaraţiei de Independenţă” din 1991 asupra Constituției din 1994. Acest lucru înseamnă că Curtea Constituțională şi membrii săi, cetățeni ai României, au aprobat legalitatea formulărilor despre “populația Basarabiei, Bucovinei de Nord şi regiunii Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940”…

Decizia CC doar parțial vizează limba. CC a încercat să creeze cadrul legal pentru lichidarea Moldovei ca stat. Lor nu le convine statul. Asta e tot. Asta e problema. De aici şi dorința de a găsi sprijin într-un astfel de document controversat şi periculos ca Declarația de independență a Republicii Moldova din 27 august 1991. (noi.md)

Andrian Candu – Deputat in Parlamentul Republicii Moldova 2014  PD

[…] După decizia Curţii Constituţionale privind recunoașterea limbii romane, prevăzută în Declarația de independență, Parlamentul şi autoritățile nu sunt obligate să ia unele decizii în acest sens şi să modifice Constituția. Este o decizie filosofico-juridică, pentru a cunoaște exact efectele ei juridice trebuie să vedem care a fost motivarea.
Lucrul cel mai important este să vedem care sunt motivele şi efectele juridice ale deciziei Curţii Constituţionale. Aşteptam să vedem motivarea ei, pînă acum am auzit doar partea dispozitivă a hotărîrii.

Marian Lupu – ex Președinte interimar al Republicii Moldova PD

[…] Partidul Democrat a luat act de această decizie de ieri a Curţii Constituţionale. Este prematur să intrăm în discuţii detaliate referitor la textul deciziei şi suntem în aşteptarea textului final. La fel, mai suntem la curent că există două opinii separate exprimate de doi magistraţi ai Curţii. Din punctul de vedere al PD, cea mai indicată metodă pentru a rezolva o dată şi pentru totdeauna această întrebare este exerciţiul de referendum. Doar poporul care este suveran, care este deasupra elitei politice, poate decide. Vom discuta cu colegii din coaliţia de guvernare despre acest subiect. (Publika)

Eu sunt moldovean şi eu vorbesc limba moldovenească.

Este posibil să negociem cu alţi membri ai partidelor din Coaliția de guvernare şi cu societatea civilă, cu privire la introducerea în Constituție a unei norme, care va stipula că noi toţi sîntem moldoveni. Cei care insistă cu atâta vehemență asupra schimbării limbii, îşi doresc de fapt pierderea statalității Republicii Moldova. Ei vor să creeze două state române, ca mai apoi să-şi pună întrebarea — pentru ce avem nevoie de două ţări, cînd putem crea una singură, ceea ce va duce la dispariţia Moldovei de pe harta lumii. (noi.md )

Igor Corman – ex Președinte al Parlamentului Republicii Moldova PD

[…] Deciziile Curţii Constituționale nu pot fi comentate. Aşteptăm ca ea să fie publicată în Monitorul Oficial. Trebuie să vedem şi partea care a motivat această decizie. Dar, cu toţii ştim că anumite modificări la Constituţie pot fi operate cu 2/3 din voturile deputaţilor. Nu văd acum finalitatea unei astfel de acţiuni în Parlament. Astfel de decizii importante nu vizează doar clasa politică. Trebuie să fie consultat şi poporul. Consider oportună ideea de consultare a cetăţenilor în cadrul unui referendum. Nu cred că acum este important ce consideră unii sau alţi politicieni. Important este ce spun cetăţenii. Clasa politică nu trebuie să dea tonul. Ea este obligată să ţină cont de opinia cetăţenilor. (UNIMEDIA)

Igor Dodon – Preșdinte al Republici Moldova PCRM 

[…] Această manevră a Curţii Constituţionale a fost asul din mînecă al unioniştilor, pe care l-au ţinut ascuns, pentru a-l folosi într-un moment cît mai convenabil lor, după Summit-ul de la Vilnius. O parte din cetăţenii ţării au aşteptat cu sufletul la gură să vadă ce le va aduce Vilnius. Credeau că Summit-ul de la Vilnius le va aduce avantaje economice, salarii mai mari, locuri de muncă. Iată însă că primele roade ale Summit-ului de la Vilnius sunt altele: căruţe înmatriculate, creşterea preţurilor, vizita unionistului Băsescu şi oficializarea limbii româneşti pe teritoriu moldovenesc. (dodon.md)

Grigore Petrenco – Deputat in Parlamentul RM 2010-2014 (PCRM)

[…] A fost încălcată Constituţia. Nici un act, nici chiar cel de Independenţă nu poate prevala asupra Constituţiei. Aşa prevede articolul 7 din Legea Supremă. Limba de stat rămîne în continuare limba moldovenească şi nimeni în afară de Parlament nu poate modifica articolul 13 din Constituţie. (deschide.md)

Dumitru Diacov – Deputat PD in Parlamentul RM 2004 – prezent PD

[…] Nu o să votez acum, că nu avem decizia desfăşurată a Curţii Constituţionale. Trebuie să vedem care sunt motivele anunţate şi opiniile separate ale magistraţilor. Constituţia este actul juridic, iar Declaraţia de Independenţă este doar un document. […] Noi am devenit ostatici, unii ai Moscovei, alţii ai Bucureştiului şi nimeni ai Chişinăului, dar sunt şi formaţiuni care apără interesele cetăţenilor. PD a fost creat cu ideea de a apăra statalitatea R. Moldova… În ultimul timp, noi avem dezmăţul ăsta unionist în ţară şi nu ne ocupăm cu treburile noastre. (Ziarul National)

Ion Hadârcă Deputat PL in Parlamentul RM 2010-2014 PLR

[…] Să desfășurăm referendum, într-un an electoral, mie mi se pare o idee hazardată. Asemenea valori, asemenea noțiuni cum ar fi limba, istoria şi alte noțiuni fundamentale nu se rezolvă prin referendum. (Publika.md )

Alexandr Petkov – Deputat PCRM in Parlamentul RM 2010-2014 PCRM

[…] Este evident că cetățenii români — judecători ai CC din Moldova au încălcat grav jurământul depus în faţa Parlamentului în momentul acceptării lor în funcţie. Potrivit textului jurămîntului, ei s-au obligat să “se supună în exercitarea funcţiei Constituţiei şi doar Constituţiei”. După cum vedem, adoptînd joi (5 decembrie 2013) această hotărîre, sub pretextul limbii, aceşti judecători au decis să-şi îndeplinească datoria sfîntă faţă de România, căreia la fel i-au jurat credinţă în momentul cînd au devenit cetăţenii ei.(OMEGA)

Dorin Chirtoacă ex Primar al mun. Chișinău PL

[…] Subiectul limbii române şi denumirii acesteia a fost în vogă atîta timp cât a fost aducător de voturi, dar în prezent nu mai este aducător de voturi şi dacă cineva vrea să se mai joace cu acest lucru nu face altceva decît să piardă. Va pierde chiar în ochii propriului electorat, atât în coaliţie, cît şi în tabăra comuniştilor. Politicienii nu au avut curajul pînă în prezent şi nu îl au nici în prezent să spună lucrurilor pe nume. Noroc de Curtea Constituţională, altfel cine vrea să se convingă de faptul că pierde din nou abordînd subiectul limbii române nu are decît să aştepte alegerile parlamentare şi va vedea atunci că toate aceste insinuări şi retorică cu privire la limba moldovenească îi va aduce pierderi.
…
Nu se ajunge numărul necesar de voturi, dar măcar ar trebui să fie o iniţiativă în acest sens, să fie înregistrată, să fie votat cu număr existent şi respectiv dacă nu se va reuşi, se va merge în mandatul următor. Există riscul să mergem la alegeri anticipate, dar nu cred că se va ajunge la aceasta doar din acest motiv. Parlamentul trebuie să demonstreze bună credinţă şi încercare de a aduce în ordine Constituţia. În rest, în ceea ce priveşte denumirea, oamenii de rînd demult s-au clarificat, iar politicienii dacă vor să se facă de rîs nu au decît să abordeze în continuare acest subiect după ce CC a tras linia. (UNIMEDIA)

Departamentul Politic TIMPUL