6 mai 1600 – Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, și realizează astfel, prima unire politica a celor trei țări românești

Se intampla pe data de 6 mai 1600: Mihai Viteazul il alunga pe Ieremia Movila si ocupa tronul Moldovei, realizand astfel prima unire politica a celor trei tari romane; la 21.X/1.XI.1599 Mihai isi facuse intrarea intr-o maniera triumfala in Alba Iulia, intreg teritoriul Transilvaniei trecand sub autoritatea sa in urma victoriei de la Şelimbăr, din 18/28.X.1599.

Titulatura folosita de voievod (intr-un document din 6 iulie 1600) era:

“Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei”.

Ascultand sfatul boierilor, Mihai Viteazul a numit un domn in Moldova care sa-i fie vasal/subordonat. Inca din anul 1597 Mihai planuia sa atace Moldova, din cauza atitudinii ostile pe care Ieremia Movila, domnul acesteia, o avea impotriva sa.

Ostile lui Mihai au tecut in primavara lui 1600 din Transilvania in Muntenia si in Moldova.Trupe polone, trimise împotriva lui Mihai, au fost înfrânte. Ieremia Movilă, domnul Moldvovei, s-a retras la Hotin. Cetatea Neamţ şi Suceava s-au predat lui Mihai, iar la Hotin Ieremia a pierdut o bătălie în favoarea primului.

Pe 6 mai 1600 Mihai Viteazul il alunga pe Ieremia Movila si ocupa Moldova

Printr-o campanie care a durat trei săptămâni, Mihai a cucerit întreaga Moldovă. În acest an a început sfârşitul domniei lui Mihai Viteazul. Cauzele care au dus la prăbuşirea lui au fost pe de o parte nemulţumirea nobililor maghiari din Transilvania, înţeleşi cu generalul imperial Basta, iar pe de altă parte duşmănia polonilor. Contextul internațional a fost nefavorabil lui Mihai.

Puterile vecine vedeau în ambițiile sale politice o contradicție cu interesele proprii de dominanță. Habsburgii își vedeau amenințate planurile de menținere a Transilvaniei în sfera lor de influență, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renunțării la Țara Românească. Mai mult chiar, uniunea personală a lui Mihai reprezenta o formulă puternică, capabilă să schimbe raportul de forțe din regiune. Existau însă și conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau măsurile impuse de noul domn.
De asemenea, sașii au rămas ostili lui Mihai, în urma jafurilor întreprinse de armatele sale în orașele și satele lor (Ghimbav, Codlea, Merghindeal, Cincu, Șura Mică, Cristian, Câlnic etc.). Mihai nu reușeste să înfrângă revolta nobililor maghiari transilvăneni, sprijiniti de generalul Basta la (Mirăslău 18/28 septembrie 1600) și astfel pierde Ardealul. În scurt timp Moldova va reintra în posesia Movileștilor aserviți intereselor polone.

Mihai încearcă să reziste atacului polon asupra Țării Românești, însă și pe acest tron se va urca un membru al familiei Movileștilor, Simion. Forțat să ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul împăratului Rudolf al II-lea, care, în contextul reînscăunarii lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susțină pe român. Împreună cu generalul Basta, Mihai pornește campania de recucerire a teritoriilor românești.

Prin victoria de la Guruslău (3 august 1601), voievodul valah îl îndepărtează pe Bathory din Transilvania. Continuă prin a recupera Țara Românească gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. În aceste condiții, se întrezăreau perspectivele unei noi uniri românești, perspectivă ce nu convenea împăratului habsburgic, Rudolf al II-lea. Din ordinul său se pune la cale înlăturarea fizică a domnitorului român, și la 9/10 august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este ucis de generalul Gheorghe Basta.

Capul său este luat de unul dintre căpitanii domnitorului și înmormântat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: “Aici zace cinstitul și răposatul capul creștinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Țării Românești și Ardealului și Moldovei.”