A doua zi a reuniunii NATO de la București – NATO promite sprijin pentru integritatea R. Moldova

​Reuniunea miniştrilor de Externe din ţările NATO continuă miercuri la Bucureşti, unde cu o zi în urmă şefii diplomaţiilor din statele membre ale alianței nord-atlantice au adoptat o declarație comună în care afirmă că Rusia este exclusiv responsabilă pentru războiul din Ucraina, care reprezintă „o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a Cartei ONU”, iar „acțiunile inacceptabile ale Moscovei subminează ordinea internațională bazată pe reguli”.

Summitul de la București este primul eveniment la nivel înalt al NATO organizat într-un stat de pe flancul estic după invazia Rusiei în Ucraina, în 24 februarie. De asemenea, este prima reuniune a NATO la nivel înalt după summitul de la Madrid de la sfârşitul lunii iunie 2022.

Alături de miniștrii de Externe din cele 30 de state membre, secretarul general al NATO şi înalţi oficiali politici şi militari ai alianţei, la reuniunea de la Bucureşti iau parte și miniştri de Externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la organizaţie. Aderarea celor două țări nu a fost încă ratificată de Turcia și Ungaria.

Programul zilei de miercuri

Miercuri, a doua zi a reuniunii, vor avea loc alte două sesiuni de lucru în format aliat, la care vor participa cei doi invitaţi – miniştrii de Externe din Finlanda şi Suedia, iar la ultima sesiune vor lua parte şi partenerii NATO – Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina:

• 8.30 – sesiunea cu miniștrii de Externe din Finlanda și Suedia.
• 11.00 – Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic alături de miniștrii de Externe din Finlanda, Suedia, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova.
• 12.45 – Conferință de presă susținută de secretarul general a NATO, Jens Stoltenberg.

Declarație comună în 5 puncte adoptată în prima zi a reuniunii: Rusia este exclusiv responsabilă pentru acest război

În prima zi a reuniunii, miniștrii de Externe din statele membre au adoptat o declarație în 5 puncte în care arată că Rusia este exclusiv responsabilă pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a Cartei ONU.

Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv cele hibride, șantajul energetic și retorica nucleară nesăbuită, subminează ordinea internațională bazată pe reguli, iar orice atac împotriva aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns solidar și hotărât, se mai arată în declarația şefilor diplomaţiilor din ţările membre NATO, reuniți la București.

Textul declarației:

• „1. Ne-am reunit la București, aproape de țărmurile Mării Negre, într-un moment în care invazia în curs a Rusiei în Ucraina amenință pacea, securitatea și prosperitatea euro-atlantică. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a Dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU.
• Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile sale persistente și de neconceput asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene, privează milioane de ucraineni de serviciile de bază. A afectat aprovizionarea globală cu alimente și a pus în pericol cele mai vulnerabile țări și popoare ale lumii.
• Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv cele hibride, șantajul energetic și retorica nucleară nesăbuită, subminează ordinea internațională bazată pe reguli.
• Suntem solidari cu Polonia în urma incidentului din 15 noiembrie care a dus la pierderea tragică de vieți omenești ca urmare a atacurilor cu rachete ale Rusiei împotriva Ucrainei.
• Condamnăm cruzimea Rusiei împotriva populației civile din Ucraina și încălcările și abuzurile la adresa drepturilor omului, precum deportările forțate, tortura și tratamentul barbar asupra femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Toți cei responsabili pentru crime de război, inclusiv violență sexuală, trebuie să fie trași la răspundere. De asemenea, îi condamnăm pe toți – inclusiv Belarus – cei care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
• 2. Îl salutăm astăzi pe ministrul de Externe Kuleba, suntem solidari cu guvernul și poporul Ucrainei în apărarea eroică a națiunii și pământului lor și aducem un omagiu tuturor acelor vieți pierdute. Rămânem fermi în angajamentul nostru față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
• Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care încalcă în mod flagrant Carta ONU. Vom continua și vom intensifica sprijinul politic și practic acordat Ucrainei, deoarece aceasta continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială și valorile noastre comune împotriva agresiunii ruse și ne vom menține sprijinul atât timp cât va fi necesar.

• În acest context, NATO va continua să se coordoneze îndeaproape cu părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile internaționale, în special cu UE, precum și cu țările care au aceleași opinii. În baza sprijinului oferit până acum, vom ajuta Ucraina acum să-și consolideze rezistența, să-și protejeze poporul și să contracareze campaniile de dezinformare și minciunile Rusiei.
• Aliații vor ajuta Ucraina în timp ce își repară infrastructura energetică și își protejează oamenii de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâți în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucției și reformelor postbelice, astfel încât Ucraina să își poată asigura viitorul liber și democratic, să își modernizeze sectorul de apărare, să consolideze interoperabilitatea pe termen lung și să descurajeze agresiunile viitoare.
• Vom continua să ne consolidăm parteneriatul cu Ucraina pe măsură ce aceasta își avansează aspirațiile euro-atlantice.
• 3. Finlanda și Suedia participă astăzi (la reuniunea de la București – n.r.) ca state invitate să se alăture Alianței. Aderarea lor le va face mai sigure, NATO, mai puternică, iar zona euro-atlantică, mai sigură. Securitatea acestora este de o importanță directă pentru Alianță, inclusiv în timpul procesului de aderare.
• 4. Reamintind că Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre sunt de importanță strategică pentru Alianță, salutăm întâlnirea noastră cu miniștrii de externe ai partenerilor NATO din Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, în timp ce NATO își consolidează sprijinul pentru construirea integrității și rezilienței lor, dezvoltarea capacităților și susținerea independenței lor politice.
• Ne susținem cu fermitate angajamentul față de politica ușilor deschise a Alianței. Reafirmăm deciziile pe care le-am luat la reuniunea la nivel înalt de la București din 2008 și toate deciziile ulterioare cu privire la Georgia și Ucraina.

• 5. NATO este o Alianță defensivă. NATO va continua să ne protejeze populațiile și să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat în orice moment.
• Vom face acest lucru în conformitate cu abordarea noastră și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor.
• Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și ne solidarizăm cu Turcia, îndurerată pentru pierderea de vieți omenești după recentele atacuri teroriste oribile. Ne confruntăm cu amenințări și provocări din partea actorilor autoritari și a competitorilor strategici din toate direcțiile strategice.
• Având în vedere cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii și, în conformitate cu Conceptul strategic, implementăm o nouă linie de referință pentru postura noastră de descurajare și apărare prin consolidarea semnificativă a acesteia și dezvoltarea în continuare a întregii game de forțe și capacități pregătite pentru luptă.
• Toți acești pași vor consolida substanțial descurajarea și apărarea avansată a NATO. Rămânem angajați să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva atacurilor ostile asupra infrastructurii critice a aliaților.
• Orice atac împotriva aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns solidar și hotărât. Suntem împreună, uniți si solidari, și reafirmăm legătura transatlantică durabilă dintre națiunile noastre. Vom continua să luptăm pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă euro-atlantică”.

Jens Stoltenberg: Este extrem de important ca Putin să nu câștige războiul. Ar fi o vulnerabilitate pentru întreg globul

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus, la finalul reuniunii de marți, că războiul brutal al Rusiei și al președintelui Putin încearcă să facă din iarnă o armă, iar reuniunea de la București transmite un mesaj de unitate și de efort susținut de a sprijini Ucraina.

Advertisement

You can close Ad in 2 s

• „Oricât va dura, nu dăm înapoi.
• Aliații au promis noi ajutoare pentru Ucraina, inclusiv ajutor non-letal precum combustibil și generatoare, să ajute Ucraina să facă față loviturilor rusești împotriva infrastructurii energetice.
• Sprijinul practic și politic al NATO va continua acum și pe termen lung.
• Mesajul de la întâlnire este că NATO și partenerii vor continua să ajute Ucraina, vom sta alături oricât ar dura. Am realizat că este extrem de important ca Putin să nu câștige în Ucraina. Ar fi o tragedie pentru Ucraina, dar ar fi o vulnerabilitate pentru întreg globul.
• Aliații au căzut de acord să lucreze mai îndeaproape cu Ucraina. Avansul Ucrainei se datorează bravilor săi soldați, dar am văzut că ajutorul aliaților a făcut o diferență”, a spus șeful NATO.

Dmytro Kuleba: Ultima oară când am fost la o astfel de întâlnire am cerut „arme, arme, arme”. Azi am alte trei cuvinte

Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, aflat și el la reuniunea de la București, a reluat apelurile către Occident să continue să livreze arme:

• „Ultima oară când am fost la o astfel de întâlnire am cerut „arme, arme, arme”. Multe s-au schimbat de atunci și ați văzut cât a contat, cât am putut să le valorificăm. Vreau să vă mulțumesc pentru că ați livrat armele necesare Ucrainei.
• Azi am alte trei cuvinte: „Rapid, rapid, rapid”. Apreciem ce ați făcut, dar războiul continuă. Am dovedit că putem bate Rusia, dar deciziile privind armele și producția de noi arme trebuie luate mai rapid, la fel și livrările trebuiesc grăbite. Asta discutăm, cum să grăbim totul.
• Acum și energia e la fel de importantă ca ajutorul militar. Transformatoare, generatoare și alte echipamente sunt foarte importante.
• Avem nevoie de apărare antiaeriană – sisteme IRIS-T, Patriot, Hawk – și avem nevoie și de transformatoare și generatoare”.

Miza pentru România a summitului NATO de la București

Obiectivele României, enunțate de MAE:

• reafirmarea priorităților pe linie de securitate și apărare, cu accent asupra implementării cât mai rapide deciziilor privind consolidarea Flancului Estic al NATO, în special Marea Neagră
• accentuarea necesității cii continuării consolidării NATO în contextul amenințării fără precedent reprezentate de Rusia
• evidențierea importanței continuării sprijinului aliat pentru Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Bosnia-Herțegovina
• sublinierea importanței intnsificării, cu rezultate concrete, a cooperării și coordonării NATO-UE în actualul context de securitate la nivel euro-atlantic, inclusiv în spațiul Mării Negre
• evaluarea provocărilor la adresa securității NATO și a răspunsului Alianței față de acestea

Pentru România, miza este de a obține o susținere militară cât mai puternică.

De altfel, în conferința de presă susținută înaintea summitului alături de Jens Stoltenberg, Klaus Iohannis a spus că este nevoie de mai multă forță de apărare pe flancul estic al NATO – nu numai de un număr sporit de militari din statele aliate, ci și de echipamente prepoziționate:

• „Da, este nevoie de mai multă forță de apărare, de descurajare pe flancul estic.
• Chiar astăzi am discutat aceste chestiuni. Este nevoie de un număr sporit de militari aliați, dar asta nu e suficient
• În plus, este nevoie de echipamente prepoziționate și am discutat despre aceste lucruri. Despre asta am discutat la summitul de la Madrid, însă e nevoie de concretizarea acestor decizii. Doresc să trecem la fapte
• În plus, este nevoie de planuri foarte concrete, ca în cazul unui atac să se știe foarte exact cin, ce trupe și unde trimite. Nu putem lăsa aceste decizii pe ultimul moment și să fim atunci luați prin surprindere
• În afară de aceste planuri, este nevoie de dezvoltarea unor structuri logistice, de exemplu pentru carburanți
• Toate acestea sunt necesare și cred ca la summitul de la Vilnius de anul viitor este posibil să avem decizii mult mai curajoase și ult mai concrete în aceste domenii”.